Comisia de Cod electoral şi-a asumat marţi proiectul privind votul prin corespondenţă, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, acesta urmând să intre miercuri în dezbaterea Senatului.
Preşedintele Comisiei, deputatul PSD Gabriel Vlase, a anunţat aprobarea proiectului cu unanimitate, deşi, în cadrul dezbaterilor au fost unele obiecţii, iar reprezentantul UDMR, Marton Arpad, a criticat graba cu care AEP a elaborat proiectul.
Fostul preşedinte al comisiei, deputatul PNL Mihai Voicu a declarat pe parcursul dezbaterii că PNL va vota proiectul legii votului prin corespondenţă propus de AEP "de la primul articol şi până la ultimul articol fără nicio observaţie", pentru ca legea să intre în procedură rapidă, urmând ca liberalii să depună, ulterior, amendamente la proiecul de lege.
"Concluzia noastră este ca, ţinând cont de faptul că oricum avem nişte observaţii tehnice şi procedura prevede ca Senatul să ne resesizeze cu termene de amnedamente, propunerea noastră este să votăm textul propus de AEP, fără niciun amendament, pentru ca observaţiile tehnice pe care le avem să le depunem pe parcursul procedurii", a declarat deputatul PNL Mihai Voicu.
Mihai Voicu a mai spus că proiectul propus de AEP este "foarte asemănător" cu proiectul depus de partidul său şi are chiar unele "soluţii ingenioase", spre exemplu, adoptarea sistemului francez cu privire la buletinele de vot, afirmând că această prevedere este mai bună decât cea a liberalilor care propuneau utilizarea buletinului de vot de la turul întâi şi la turul doi.
Fostul preşedinte al Comisiei a mai precizat, cu titlu de exemplu, privind corecţiile care ar trebui operate la proiectul propus de AEP că trebuie comunicat electoratului care este data limită până la care plicul conţiând votul ar trebui depus la oficiul poştal.
Deputatul UNPR Eugen Nicolicea, ministru pentru Relaţia cu Parlamentul, a susţinut procedura propusă de Mihai Voicu, adăugând că este o soluţie menită să deblocheze situaţia, apreciind că "amendamentele pot să vină ulterior pentru că fiecare are ceva de spus".
Nicolicea a declarat că va amenda legea astfel încât voturile diasporei să nu mai fie numărate la finalul procesului, iar "ultimele urne care se deschid să fie în România, să pornim de la România spre vest, în aşa fel încât să nu mai aştepţi ca votul ulterior să poată schimba situaţia".
Deputatul Varujan Pambuccian a susţinut că va vota legea, deşi are rezerve şi a sugerat că soarta proiectului va fi asemănătoare cu cea a legii votului uninominal, care a fost puternic susţinut şi apoi s-a dovedit a fi un eşec.
"Niciodată nu ne gândim la consecinţe, îl trăim şi apoi renunţăm la el. Aşa că noi vom vota legea asta ca să ajungem să trăim pe pielea noastră consecinţele unui vot care nu are caracter direct şi secret şi după aia poate o să înţelegem că este bine să renunţăm la el. Până atunci, cu mare bucurie îl votăm ca să vedem ce înseamnă şi asta, că ce înseamnă uninominalul am văzut şi slavă Domnului am renunţat la el", a declarat Varujan Pambuccian.
Deputatul UDMR Marton Arpad a criticat faptul că proiectul a fost elaborat de AEP în grabă, afirmând că să votezi ceva "trimis de cineva" este caracteristic Marii Adunări Naţionale.
Marton Arpad a mai afirmat că a primit toate informăriile de la AEP, mai puţin legea carea fost depusă, marţi, la comisie.
"Pentru mine cel puţin este revoltător să votezi pe nepusă masă o lege aşa cum a fost trimisă de cineva. (...) Acum o săptămână, era vorba, AEP va primi un termen de o săptămână, două ca să facă legea şi ne-am trezit că primeşte un termen de 24 de ore sau 48 de ore ca să apară în 12 ore convocarea acestei şedinţe şi tot aunci era vorba că noi vom dezbate şi într-o săpămână terminam. Şi aflăm că astăzi când am primit în mână trebuie să semnăm ceva ce nu ştim ce conţine. Eu la aşa ceva nu particip, stimaţi colegi. Eu unul nu pot participa, pentru că este moartea parlamentarismului şi nu suntem de acord cu proiectul. (...) Ca Mare Adunare Naţională nu putem să intrăm într-o altă eră", a subliniat Marton Arpad.
Proiectul elaborat de AEP şi obţinut de MEDIAFAX prevede că alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare se pot înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot.
Proiectul tehnic elaborat de AEP şi transmis Parlamentului reglementează exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, alegerile pentru Preşedintele României şi la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European.
Perioadele de înscriere în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă sunt următoarele: la alegerile parlamentare la termen şi prezidenţiale - între 1 martie şi 30 iunie din anul în care au loc alegeri; la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European - între data de 30 noiembrie a anului anterior anului în care are loc scrutinul şi data de 1 februarie a anului în care au loc alegerile pentru PE.
Înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă este valabilă numai pentru scrutinul pentru care s-a solicitat înscrierea.
Potrivit proiectului, în termen de 5 zile de la data începerii perioadei electorale, Autoritatea Electorală Permanentă întocmeşte şi tipăreşte listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondenţă, pe baza datelor şi informaţiilor din Registrul electoral. Acestea cuprind alegătorii, ordonaţi alfabetic pe state, care au solicitat transmiterea documentelor necesare votării la adresa de domiciliu sau reşedinţă din străinătate.
Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă care sunt transmise alegătorului sunt următoarele: un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător; un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot; certificatul de alegător; instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot.
Alegătorul introduce buletinul de vot ce conţine opţiunea sa de vot în plicul interior, pe care îl sigilează. Acest plic, alături de celelalte documente - certificatul de alegător, cererea - se introduc în plicul exterior, care se sigilează. Acesta poate fi depus la orice oficiu poştal sau în orice cutie poştală.
Plicurile exterioare trebuie expediate de alegători cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.
