Cei 55 de consilieri propuşi pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), care au puterea de a susţine, de a îmbunătăţi sau de a bloca proiectele primarului general al Capitalei, sunt ingineri, economişti, medici, profesori, avocaţi sau oameni de afaceri care au încheiat contracte cu statul, au experienţă în management şi sunt oameni "capabili", după cum îi caracterizează colegii lor. Deşi o mare parte dintre aceştia nu au avut până în prezent ocazia să lucreze împreună sub umbrela aceleiaşi instituţii, noii consilieri spun că vor face tot ce le stă în putere pentru a veni în slujba cetăţenilor din Bucureşti şi că îl vor ajuta pe primar să îşi ducă la bun sfârşit proiectele, dacă acestea vor coincide şi cu viziunea lor.
"Cel mai important pentru Bucureşti în acest moment este să eficientizăm activitatea RATB şi a RADET, pentru că au pierderi foarte mari şi să îmbunătăţim condiţiile din spitale, împreună cu Ministerul Sănătăţii. Pentru RATB, o soluţie ar fi să instalăm dispozitive GPS în toate autobuzele şi tramvaiele, pentru a vedea în timp real unde se află fiecare şi să încercăm să eficientizăm şi să fluidizăm traficul acestora, făcând economie de combustibil. La RADET, trebuie să îmbunătăţim managementul transportului de energie termică şi să găsim soluţii împreună cu Ministerul Economiei pentru plata arieratelor către Enel şi Termoelectrica", a spus avocatul Mihai Giugula, unul dintre cei 32 de consilieri propuşi de USL. De altfel, chiar Sorin Oprescu, primarul Capitalei, spunea că subvenţiile pentru RATB (transport) şi cele pentru Radet (subvenţiile pentru căldură) reprezintă aproape 30% din bugetul Capitalei, numindu-le "găurile negre" ale municipalităţii.
"Avem câteva proiecte prioritare în acest moment. Unul în sectorul energetic, care presupune modernizarea RADET şi transformarea acesteia în producător de energie termică (nu doar distribuitor, cum este în prezent) pentru diminuarea costurilor şi termoizolarea blocurilor, care, pe lângă aspectul pe care îl oferă oraşului, reduc cu 25% factura pentru populaţie, iar municipalitatea acordă cu 25% mai puţină subvenţie", a spus Mircea Raicu, economistul aflat pe lista de propuneri a PDL. Un alt proiect este finalizarea lucrărilor la caseta de sub râul Dâmboviţa, care va fi reabilitată complet până în 2015, în cadrul unui proiect finanţat din fonduri europene, cu o valoare de 357 de milioane de euro. Cea de-a treia prioritate a PDL în acest mandat o reprezintă îmbunătăţirea serviciilor publice de transport şi salubritate.
Nu se poate face însă o listă a criteriilor luate în considerare pentru propunerile de consilieri la Primăria Capitalei, la fel cum nu se pot găsi informaţii concrete despre o parte dintre aleşii locali. Cert este că, dacă unii dintre aceştia sunt foarte cunoscuţi - cum este omul de afaceri Silviu Prigoană (deputat, PDL) - alţii s-au făcut remarcaţi doar prin legăturile de rudenie - cum este Remus Câmpeanu (fost consilier parlamentar şi fiul Marianei Câmpeanu, actualul ministru al muncii) sau prin afacerile pe care le au cu statul - cum este cazul lui Valeriu Manolache, directorul general al firmei Theotop, care face planuri topografice, cartografie digitală sau cadastru imobiliar, companie care are drept clienţi Guvernul României, RA-APPS sau Ministerul Transporturilor. O altă propunere a USL este controversatul Gabriel Naghi, profesorul universitar care a fost şef al Serviciului de Protecţie şi Pază şi care a fost acuzat că ar fi participat la acţiunea de reprimare a Revoluţiei din 1989 de la Intercontinental. O numire surprinzătoare este şi cea a Anei-Claudia Ţapardel, 29 de ani, directorul magazinului de tip economat în sectorul 5. Şi Mihnea Ştefan Tălău, un jurnalist de la ziarul Ziua şi senior editor al Agenţiei de Investigaţii Media, implicat într-un scandal după ce a fost dat în judecată de Elena Udrea, se află pe listele noilor consilieri locali.
Mulţi dintre aleşii pentru fotoliile de consilieri au absolvit cursurile unor facultăţi private de pe piaţa locală, cum este Spiru Haret, Bioterra, Titu Maiorescu sau Româno-Americană, care sunt considerate mai slabe din punctul de vedere al pregătirii calitative a absolvenţilor faţă de cele de stat.
Nu se poate spune nici că miza principală pentru aleşii locali din CGMB este una financiară, având în vedere că aceştia sunt plătiţi cu o indemnizaţie de şedinţă în cuantum de până la 5% din indemnizaţia lunară a primarului. Având în vedere că primarul Sorin Oprescu a primit în 2011 o indemnizaţie de conducere a Primăriei în cuantum de 4.700 de lei/lună, rezultă că un consilier local primeşte, pentru participarea la fiecare şedinţă, câte 235 de lei, plus decontul pentru transport.
"Numirea în funcţia de consilier general face parte din gestiunea carierei unui om politic, pentru că indemnizaţia este nesemnificativă. Un membru de partid începe de la lipitul afişelor, devine consilier local, după care consilier general şi apoi, poate, deputat. E vorba de o recunoaştere a meritelor unor persoane şi de parcursul acestora în carieră", a mai explicat Mircea Raicu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
