Soarta legilor austeritatii elaborate de Guvern va fi la manaCurtii Constitutionale a Romaniei (CCR), daca Executivul va rezistacelor doua motiuni de cenzura ce vor fi introduse saptamanaviitoare de PSD, dupa angajarea raspunderii in Parlament.
Lupta pentru desemnarea de catre Legislativ a doi noi judecatori laCurtea Constitutionala capata valente dramatice prin prisma acesteisituatii fara precedent: declararea ca neconstitutionale a legilorprivind reducerea salariilor si a pensiilor ar surpa temeliaoricarei incercari de a reduce cheltuielile publice in modul decisde Guvern; orizontul si asa vag al politicilor guvernamentale ardeveni de-a dreptul opac, iar soarta Cabinetului, abia scapat dincapcana motiunilor, de-a dreptul penibila.
PSD a anuntat ca va ataca cele doua legi la Curtea Constitutionala.Iar in aceasta luna au expirat sau expira mandatele a treijudecatori de la Curtea Constitutionala - presedintele Ioan Vida sijudecatorii Nicolae Cochinescu si Petre Lazaroiu. Acesta din urma afost reconfirmat de presedintele Traian Basescu miercuri (elneavand pana la acel moment mandat intreg, ci doar inlocuindu-l pePetre Ninosu, decedat in urma cu doi ani).
Cei noua judecatori ai Curtii sunt desemnati de Presedintie (treijudecatori), Senat (trei judecatori) si Camera (trei judecatori).In situatia de fata, fiecare institutie desemneaza cate unjudecator.
Ca niciodata insa, la Camera si la Senat, lucrurile s-au blocat. Intraditia de 18 ani a Curtii Constitutionale, numirea judecatorilorse facea in urma unei intelegeri intre partide. Insa acum putereasi opozitia si-au desemnat propriii candidati.
La Senat candideaza cu sanse majore Teodor Melescanu (fost ministrude externe in guvernul PDSR si al apararii in guvernul PNL - propusde PNL), in vreme ce Antoanella Motoc (propusa de PDL) nu a obtinutin Comisia juridica niciun vot. La Camera, Valer Dorneanu (fostministru social-democrat si presedinte al Camerei Deputatilor -propus de PSD) l-a invins intr-un prim vot pe Stefan Minea (propusde PDL).
Daca saptamana viitoare cei doi vor fi reconfirmati la vot, unlucru foarte probabil, atunci fragilul "echilibrul" putere-opozitiela Curtea Constitutionala va fi rupt.
Este impropriu sa spui ca la Curtea Constitutionala unii judecatoritin cu un partid sau cu altul, cu puterea sau opozitia.Judecatrorii sunt, sau ar trebuie sa fie, impartiali - ei pazescConstitutia, sunt deasupra tuturor. Insa realitatea nu poate fieludata. Fata de ceea ce ar trebui - anume ca judecatorii sa fie lao distanta de ani lunina de sfera politica - majoritatea dintre eiprovin din lumea politica.
Pe presedintele Curtii Constitutionale, Ioan Vida, caruia ii expiramandatul, istoria l-a plasat alaturi de "avatarurile" PSD (a fostexpert in Comisia constitutionala a CFSN/CPUN, profesor la SNSPA, oscoala politica apropiata in trecut de PDSR), dar a ajuns la CCR cusprijinul PD, drept urmare era apropiat de acest partid.
Ion Predescu, unul dintre cei mai influenti judecatori ai CurtiiConstitutionale, provine din PSD. A fost unul dintre cei mailongevivi senatori ai acestui partid - din 1990 pana in 2004, canda fost numit la CCR pentru un mandat de noua ani. A fost scurtavreme si ministru PDSR al justitiei si spaima opozitiei in Comisiajuridica a Senatului.
Judecatorul Nicolae Cochinescu a fost procurorul general(1996-1997) numit de Ion Iliescu - este acel procuror general inmandatul caruia au fost depuse cele mai multe recursuri in anulareimpotriva sentintelor de retrocedare a caselor nationalizate. Or,Iliescu a fost cel mai mare adversar al retrocedariiproprietatilor, iar Cochinescu l-a ascultat orbeste.
Acsinte Gaspar, propus de PSD, a fost ministru si parlamentar alacestui partid, apropiat de Ion Iliescu. Aspazia Cojocar a fostpropusa de PSD, fara a avea insa legaturi foarte stranse cu acestpartid.
De cealalta parte, judecatorul Puskas Valentin-Zoltan a fost propusde UDMR, aflat acum la guvernare, iar Augustin Zegrean si PetreLazaroiu, de Traian Basescu.
Singurul judecator de la Curte propus de PNL este Tudorel Toader.Iar PNL este acum intr-o opozitie inversunata fata de TraianBasescu si Guvern.
Prin numirea lui Melescanu in locul lui Vida, "partida" lui Basescuar pierde un om, iar prin numirea lui Dorneanu in locul luiCochinescu "partida opozitiei" si-ar conserva o pozitie. Ceea ceparea un echilibru fragil la Curtea Constitutionala - cincijudecatori apropiati actualei opozitii si patru puterii - s-arrupe. Am avea de-a face cu sase judecatori apropiati opozitiei sidoar trei puterii.
Cat de descatusati de orice constrangere vor fi acesti judecatoripentru a judeca o situatie atat de tulbure juridic precum cea careli se va ridica in fata - anume restrangerea unor drepturi (taiereapensiilor) din motiv de siguranta nationala - motivul invocat deGuvern? Pentru ca majoritatea juristilor cred ca acest motiv estede-a dreptul penibil si un bun temei ca cele doua acte normative safie declarate neconstitutionale.
Asadar, chiar daca in actuala situatie balanta de la CurteaConstitutionala inclina spre opozitie (cinci la patru in favoareasa), pentru putere situatia este de preferat celei in care sasejudecatori vor fi fost propusi de partidele de opozitie. De aiciincercarea din aceasta saptamana a PDL de a bloca numirile laCurte.
Matematic, balanta actuala inclina in favoarea judecatorilorpropusi de partidele aflate acum in opozitie. Insa, in cel putintrei situatii majore, Curtea a fost de partea presedintelui TraianBasescu. In 2007, la momentul suspendarii din functie apresedintelui, Curtea a sustinut ca nu exista temei pentru acestlucru. Apoi, dupa ce i-l refuzase initial, i-a dat sefului statuluidrept de veto la numirea ministrilor (in timpul guvernariiTariceanu), desi in Constitutie nu este inscris acest lucru - simulti constitutionalisti au acuzat Curtea ca a incalcat insasiConstitutia adaugand la lege. Mai apoi, Curtea a respins cerereaPSD de repetare a alegerilor prezidentiale din 2009.
Cat priveste Guvernul, nu intotdeauna el a avut parte de clementaCurtii. Un singur episod: ordonantele de urgenta (ale guvernelorTariceanu si Boc) de amanare a majorarii salariilor profesorilor aufost declarate neconstitutionale (pe motiv ca amanarea majorariisalariilor nu era o urgenta, drept urmare nu puteau fi emiseordonante de urgenta in aceasta situatie), iar Guvernul a fostobligat sa plateasca retroactiv salarii majorate.
Ce va face Curtea in situatia in care va trebui sa judececonstitutionalitatea legilor de reducere a pensiilor si asalariilor?
Dupa modificarea Constitutiei, in 2003, Curtea Constitutionala acapatat puteri cum nu are nicio institutie in statul roman. Toatelegile importante, toate conflictele dintre institutiile statului,au trecut, in ultimii ani, prin ciurul strans al CurtiiConstitutionale.
Prin eliminarea articolului care prevedea ca Parlamentul poateinfirma deciziile Curtii, acestea au devenit executorii. Nimeni nupoate ridica nici cea mai mica obiectie fata de o decizie a Curtii,oricat de absurda ar fi, presupunand ca asa ceva s-ar puteaintampla. Dar situatia din timpul Guvernului Tariceanu cand,printr-o hotarare, CCR a spus ca presedintele nu are dreptul deveto la numirea ministrilor, iar prin alta, la cateva lunidistanta, ca are, arata ca, la Curtea Constitutionala se poateintampla orice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
