România nu va susţine propunerileComisiei Europene pentru introducerea în viitorul exerciţiufinanciar al UE a aşa numitelor "regiuni de tranziţie" şi nicilimitarea cheltuielilor pentru politicile de coeziune la 2,5% dinProdusul Naţional Brut al unul membru UE faţă de 4% înprezent.
În prezent, regiunile în UniuneaEuropeană sunt împărţite (şi finanţate de la UE ca atare) în douăcategorii în funcţie de venituri: regiuni care se situează sub 75%din media PIB-ului Uniunii, şi cele care depăşesc acest procent.Regiunile sărace primesc mai mulţi bani, iar cele bogate primescfonduri doar în mod excepţional. Comisia propune în viitorulexerciţiu financiar 2014 - 2020 creare aşa-numitelor "regiuni detranziţie" care au venituri cuprinse între 75% şi 90% din mediaPIB-ului european. O singură astfel de regiune în România s-arîncadra la "regiuni de tranziţie", anume Bucureşti - Ilfov (cu omedie de venituri de 84,4% din media PIB-ului UE - 27).
Cătălin Vătafu, şeful Autorităţii de Coordonare a InstrumentelorStructurale a arătat la un seminar pe marginea propunerilorComisiei, că România nu este entuziasmată de această propunere şiva susţine, în schimb, un regim special pentru "regiunilecapitală".
De asemenea, a arătat Vătafu,România nu susţine scăderea cheltuielilor pentru politicile decoeziune ale stalelor membre de la 4% din Produsul Naţional Brut,în prezent, la 2,5%, cum propune Comisia: "Nu este în favoareaţărilor care au decalaje majore de recuperat."
De asemenea, România va sprijini majorarea alocărilor din bugetuleuropean pentru regiunile de congruenţă (regiunile aflate subnivelul de 75% din media PIB-ului UE), în vreme ce ComisiaEuropeană propune scăderea procentului alocărilor bugetare de la57% în prezent la 48%.
România are rezerve faţă de Connecting Europe Facility (un nouinstrument de finanţare care propune constituirea unei rezerve de5% din anvelopa fiecărui stat membru care să poate fi utilizatănumai de către acele state care au avut cele mai bune performanţeîn utilizarea fondurilor).
"Am fost surprinşi de alocarea foarte mare pentru Connecting EuropeFacility şi credem că instrumentul este orientat spre vechile statemembre, ceea ce ar introduce o disproporţie în alocarea defonduri", arată Vătafu.
România nu este de acord nici aşa - numitele "conditionalităţipunitive suplimentare" care se referă, de pildă, la ipoteza de apenaliza un stat prin retragerea fondurilor UE, dacă nu respectăindicatorii macro stabiliţi. "Există şi acum multe instumente decontrol şi credem că sunt destule", a arătat şeful ACIS.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
