"Gândul.info" a comparat teza de doctorat a lui Victor Ponta "Curtea Penală Internaţională" cu lucrarea "Curtea Penală Internaţionlă, istorie şi realitate" (Editura All Beck, 1999) scrisă de Dumitru Diaconu, concluzionând că în teza premierului se regăsesc părţi consistente din cartea lui Diaconu.
Cu ajutorul unui tabel comparativ, "Gândul.info" a analizat în oglindă teza de doctorat a lui Victor Ponta şi lucrarea "Curtea Penală Internaţionlă, istorie şi realitate".
În teza de doctorat a lui Victor Ponta se regăsesc părţi consistente din cartea profesorului Diaconu, concluzionează "Gândul". În teza de doctorat a premierului Victor Ponta, lucrarea "Curtea Penală Internaţionlă, istorie şi realitate" este citată la final, la secţiunea Bibliografie selectivă.
"Gândul" publică şi un tabel cu analiza comparativă a celor două lucrări, notând că, după cum se poate observa din această analiză, pasaje sau pagini întregi din lucrarea lui Dumitru Diaconu se regăsesc în teza de doctorat a lui Victor Ponta. Cele mai multe sunt luate ad litteram, în alte situaţii Victor Ponta a operat corecturi minore (de litere, conectori sau punctuaţie).
Pasajele din teza de doctorat a lui Victor Ponta regăsite în lucrarea profesorului Dumitru Diaconu au suferit câteva modificări, însă minore. Astfel, în lucrarea premierului apar vigulele care lipsesc din unele fraze din carte ("Astfel, prin Convenţia de la Haga, din 1907"; "Din păcate"; "În Preambulul acestei Convenţii, denumit şi Clauza Martens, se precizează"; "De altfel"), numele unor instituţii este scris cu literă mare (Comisia de Drept Internaţional faţă de Comisia de drept internaţional; Asociaţia de Drept Penal faţă de Asociaţia de drept penal) sau este uşor modificat (Curţii Permanente Internaţionale de Justiţie" faţă de "Curţii Permanente de Justiţie Internaţională"), unele fraze sunt introduse prin conectori de tipul "totodată", "prin urmare", "astfel", unele moduri sau timpuri verbale sunt modificate ("vor fi" în loc de "să fie"; "vor acţiona" în loc de "au acţionat; "ce se puteau" în loc de "ce se pot"; "vor condiţiona" faţă de "au condiţionat"), sunt adăugate cuvinte sau sintagme ("şi implicit", "respectiv", "în anul 1977" în loc de "în 1977"; "Protocol adiţional I" în loc de "Protocol I", "aşa cum am menţionat mai sus"; "aşa cum vom nota în continuare") ori eliminate ("anume", "rezonanţă").
De asemenea, unele cuvinte sunt înlocuite cu sinonime ("referitoare" în loc de "privitoare", "care" în loc de "ce"; "în cadrul" în loc de "în sânul"; "aceasta" în loc de "ea"), iar unele structuri sunt uşor modificate ("Moynier a reluat propunerea sa în cadrul Institutului" faţă de "Moynier a reluat propunerea sa la Institutul"; "din cadrul forţelor armate" faţă de "forţele armate pe mare").
Consiliul Naţional de Etică din cadrul Ministerului Educaţiei este instituţia care analizează cazurile de plagiat. Ordinul Nr. 4.393 din 08.06.2012 prevede că acest consiliu poate analiza un caz de plagiat dacă a fost depusă o sesizare sau prin autosesizare.
Această comisie emite un raport în care poate include sancţiuni, acest raport însă trebuie să fie avizat de Ministerul Educaţiei. Potrivit Legii 206 din 27 mai 2004, Consiliul Naţional de Etică poate aplica următoarea sancţiune: art. 14. lit c) (Legea 206/2004) retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea regulilor de bună conduită.
c) retragerea calităţii de conducător de doctorat sau a atestatului de abilitare;
d) retragerea titlului de doctor;
e) retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea;
f) destituirea din funcţia de conducere din instituţia de învăţământ superior;
g) desfacerea disciplinară a contractului de muncă;
h) interzicerea pentru o perioadă determinată a accesului la finanţarea din fonduri publice destinată cercetării (Legea nr. 1/2011 Legea Educaţiei Naţionale).
Ministrul interimar al educaţiei Liviu Pop a declarat marţi că în cazul plagiatului de care este acuzat premierul Victor Ponta Comisia de Etică nu se poate autosesiza, întrucât Ministerul Educaţiei nu are această competenţă, putând începe o analiză doar dacă primeşte o sesizare.
"Comisia de Etică ar trebui să fie sesizată pentru a putea începe o analiză", a spus Liviu Pop.
Premierul Victor Ponta a declarat marţi că va renunţa la titlul de doctor dacă se va stabili, de către comisia de specialitate de la Ministerul Educaţiei, că a greşit trecând la sfârşitul tezei de doctorat autorii din care a citat la bibliografie, şi nu în subsolul paginii. "Mă prezint la comisia de specialitate de la Ministerul Educaţiei. Sunt gata să dau toate explicaţiile necesare. Sunt gata să răspund dacă trebuia să pun la subsolul paginii bibliografia", a spus Ponta.
El a spus că nu ştie care este sancţiunea pentru o astfel de greşeală şi a precizat că va întreba comisia de specialitate.
"O să întreb comisia. Sper să mă cheme. Pe Mang nu l-a chemat nimeni, şi parcă tot «Natura» l-a descoperit pe Mang. Aşa e: Funeriu - Natura. Dacă nu trebuia să trec la bibliografie, ci în josul paginii, sunt gata să-mi asum. Nu ştiu care e sancţiunea, o accept", a spus Ponta. Întrebat dacă prin asumarea erorii are în vedere demisia, Ponta a replicat: "Demisia din funcţia de doctor?". Întrebat dacă are de gând să demisioneze din funcţia de premier, aşa cum au făcut şi alţi demnitari străini acuzaţi de plagiat, Ponta a spus că va demisiona din această demnitate în momentul în care va face ceva împotriva intereselor României sau ale unei persoane.
Ponta a mai spus că oricând ar renunţa la titlul de doctor dacă i se va cere de către comisia de specialitate, ca urmare a chestiunii privind bibliografia.
"Nu ţin la acest titlu. Nu am boala titlurilor. Titlul de doctor nu-mi aduce niciun beneficiu. Nu predau la facultate, nu primesc un leu în plus. Dacă e o problemă, nu ţin foarte mult. Până când preşedintele Băsescu nu a atras atenţia că sunt doctor în Drept, nu cred că m-aţi auzit făcând caz de această titulatură", a spus Ponta.
Premierul Victor Ponta l-a acuzat pe consilierul prezidenţial Daniel Funeriu că a mers la München, unde s-ar fi întâlnit cu reprezentantul revistei Nature, căruia i-ar fi transmis, în calitate de "sursă anonimă", acuzaţiile de plagiat la adresa sa. Întrebat de unde ştie de deplasarea lui Funeriu la München, Ponta a răspuns: "De unde are şi Traian Băsescu informaţii despre mine".
Ponta a spus că Funeriu "a executat un ordin" atunci când a plecat la München şi a precizat că nu este supărat pe el.
Premierul Victor Ponta este acuzat de plagiat, conform revistei Nature, care susţine că a accesat documente prezentate de o persoană anonimă indicând faptul că mai mult de jumătate din teza sa de doctorat privind Curtea Penală Internaţională ar conţine texte copiate. "Premierul Victor Ponta a fost acuzat că a copiat largi secţiuni ale tezei de doctorat în drept din 2003 fără a cita sursele bibliografice corespunzătoare. Dacă acuzaţiile se vor dovedi întemeiate, ar putea apărea presiuni publice pentru demisia lui Ponta, conform unor surse politice. În plus, acuzaţiile ridică noi dubii în legătură cu capacitatea Guvernului de combatere a corupţiei în învăţământul superior", scrie revista Nature.
Revista a accesat documente prezentate de o persoană anonimă care arată că mai mult de jumătate din lucrarea de doctorat de 432 de pagini scrisă de Ponta, privind funcţionarea Curţii Penale Internaţionale, ar conţine texte copiate.
În plus, teza a fost republicată drept carte, cu foarte mici modificări, în 2004 şi constituie baza unei alte cărţi din 2010, privind responsabilitatea în dreptul internaţional umanitar.
Preşedintele Traian Băsescu a făcut referiri ironice, în câteva rânduri, săptămâna trecută, în legătură cu calitatea de doctor în drept a premierului Victor Ponta. Băsescu l-a criticat pe premierul Victor Ponta că nu l-a anunţat, măcar telefonic, înainte de şedinţa de Guvern, despre mutarea ICR de sub coordonarea şefului statului, afirmând că aceasta denotă o lipsă de respect, şi adăugând: "Când eşti doctor în drept, eşti tare. Dottore!".
Traian Băsescu a repetat de mai multe ori, într-o declaraţie de presă, că Victor Ponta are titlul de doctor în Drept, inclusiv în contextul în care sugera că acesta nu cunoaşte textele tratatelor europene.
Extras din comparaţia făcută de ziarul Gândul.info
Curtea Penală Internaţională, istorie şi realitate. Dumitru Diaconu, Editura All Back, 1999 (pg. 4 - 6):
În 1935 Vaspasia Pella, în calitate de raportor, a întocmit planul unui cod represiv mondial, plan ce includea şi proiectul de statut din 1928 vizând crearea unei camere criminale în cadrul Curţii Permanente de Justiţie Internaţională.
Meritele lui Vespasian Pella privind crearea unei curţi criminale internaţionale şi a unui cod represiv mondial au fost unanim recunoscute în lume, el fiind cel care a aruncat scânteia creatoare, aşa cum spunea Jean Graven, preşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Drep Penal, rector al Universităţii din Geneva.
De altfel eforturile lui Vespasian Pella s-au concretizat prin adoptarea la 16 noiembrie 1937, odată cu Convenţia asupra prevenirii terorismului a "Convenţiei pentru crearea unei Curţi penale internaţionale". Rolul Curţii era acela de a judeca pe indivizii acuzaţI de săvârşirea vreunei infracţiuni prevăzute de Convenţia referitoare la terorism.
Curtea avea un caracter permanent, sediul urmând a fi stabilit la Haga, ea fiind compusă din 5 membri, jurişti cu o competenţă recunoscută în dreptul penal, care au fost sau sunt judecători ai unor instanţe penale naţionale ale statelor membre ale Societăţii Naţiunilor.
Convenţia preciza în cele 56 de articole statutul judecătorilor, pedepsele ce se pot aplica, executarea acestora.
Teză de doctorat - Curtea Penală Internaţională, doctorand lect. univ. Victor Ponta (pg. 16 - 24):
Totodată, în anul 1935, Vespasia Pella, în calitate de raportor, a întocmit planul unui cod represiv mondial, plan ce includea şI proiectul de Statut din anul 1928 vizând, crearea unei Camere Criminale, în cadrul Curţii Permanente Internaţionale de Justiţie.
Meritele lui Vespasian Pella privind crearea unei Curţi Criminale Internaţionale şi a unui cod represiv mondial au fost unanim recunoscute în lume, el fiind cel care a aruncat scânteia creatoare, aşa cum spunea Jean Graven, Preşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Drept Penal, rector al Universităţii din Geneva.
De altfel, eforturile lui Vespasian Pella s-au concretizat, prin adoptarea la 16 noiembrie 1937, odată cu Convenţia asupra Prevenirii şi Reprimării Terorismului a "Convenţiei pentru crearea unei Curţi Penale Internaţionale". Aşa cum menţionam mai sus, rolul Curţii era acela de a judeca indivizii acuzaţi de săvârşirea vreuneia din infracţiunile prevăzute de Convenţia referitoare la terorism. Totodată, sediul acesteia urma să fie la Haga.
Potrivit acestei Convenţii, Curtea avea un caracter permanent, ea fiind compusă din 5 membri, jurişti cu o competenţă recunoscută in dreptul penal, care au fost sau erau judecători ai unor instanţe penale naţionale ale Statelor Membre ale Societăţii Naţiunilor.
De asemenea, Convenţia preciza, în cele 56 de articole, statutul judecătorilor, pedepsele ce se puteau aplica,precum şi modul de executare al acestora.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
