Politică

Care sunt interesele americanilor în România: cereale, energie, petrol, aur şi păduri

În România americanii au ţintit strategic resursele: cereale, energie, petrol, aur şi păduri
14.09.2011, 00:02 2908

1. Cerealele

Cu doar câteva zeci de angajaţi, giganţii americani ai comerţului de cereale controlează exporturile de cereale din România. Firme precum Cargill (afaceri locale de 420 mil. euro în 2010, plus 100% faţă de anul anterior) şi Alfred Toepfer (controlată de americanii de la Archer Daniels Midland, afaceri de 380 mil. euro în 2010). Miza este uriaşă, pentru că România este deja în top 10 mondial la producţia de porumb şi floarea-soarelui, iar la grâu în top 20, iar creşterea productivităţii la hectar poate uşor dubla cantităţile de cereale produse local în următorii 5-10 ani. Pe de altă parte, liberalizarea comerţului cu cereale, de la sine înţeleasă în România, nu este peste tot în lume o regulă. În Canada, de exemplu, un producător de cereale în top 5 mondial, tot comerţul este în mâna unei case de comerţ controlate de organizaţiile de fermieri şi de stat. La cereale se adaugă prezenţa pe piaţa uleiului (Bunge, afaceri de 373 mil. euro în 2010, care face şi comerţ cu floarea-soarelui) şi a cărnii (Smithfield, afaceri de 142 mil. euro).

2. Energia

Prin intrarea Franklin Templeton (SUA) ca administrator al Fondului Proprietatea (FP), energia românească este "predată" practic americanilor din punctul de vedere al informaţiilor strategice. Franklin Templeton intră ca reprezentant al FP la 24 cele mai mari companii româneşti din energie, gaz şi petrol, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz sau Transgaz. În nicio ţară din lume statul nu a mai cedat sub controlul unei terţe părţi, în administrare sau direct, bucăţi din cele mai mari companii strategice, naţionale. Energia este peste tot în lume o miză uriaşă, de multe ori statele ajungând să fie egale cu companiile lor strategice: Shell în Marea Britanie, Total în Franţa, Gazprom în Rusia, Statoil în Norvegia. În context este interesantă situaţia monopolului petrolier de stat din Mexic, Pemex, care abia acum permite exploatarea resurselor de petrol de către firme străine.

3. Petrolul

Gigantul ExxonMobbil (SUA), cea mai mare companie de petrol din lume, cu afaceri de 279 mld. euro, a trecut la explorări împreună cu OMV Petrom în Marea Neagră după doi ani de cercetări. În sonda de explorare se vor face investiţii de cel puţin 100 de milioane de euro. Consorţiul a obţinut anul acesta o prelungire a perioadei de explorare cu încă cinci ani, până în 2018. Dreptul de exploatare este permis până în 2030. Pentru prelungirea dreptului de explorare a fost în România şi s-a întâlnit cu Traian Băsescu în iulie 2011 Johnny Lee Hall, vicepreşedinte executiv al ExxonMobil Exploration Company.

4. Aurul

În spatele firmei canadiene Gabriel Resources, care deţine peste 80% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation, se regăsesc americanii John Paulson şi Thomas Kaplan, firma americană Newmont Mining şI israelianul Beny Steinmetz. Gabriel Resources anunţa la sfârşitul anului 2009 că Paulson & Co. şi Electrum Strategic Holdings deţin câte 18% din acţiuni, urmate de Newmont Mining Corp (SUA), unul dintre cei mai mari producători de aur din lume, şi BSG Capital Markets, parte a Beny Steinmetz Group (BSG), fiecare cu câte 9% din titluri. Paulson & Co. este fondul de hedging al cunoscutului miliardar american John Paulson, iar Electrum face parte din grupul de companii controlat de Thomas Kaplan, un investitor important în proiecte aurifere. Newmont Mining (cu sediul în Denver, Colorado) este unul dintre cei mai mari producători de aur din lume, cu afaceri de 9,5 mld. dolari în 2010. Beny Steinmetz controlează a doua avere din Israel.

5. Pădurile

Sesizând potenţialul resurselor din România, americanii au început să cumpere şi păduri şi terenuri agricole. Universitatea Harvard a devenit după achiziţii de câţiva ani, cel mai mare proprietar străin de păduri. Prin intermediul unui fond pe care îl deţine (Phemus Corporation), Harvard are peste 30.000 de hectare de păduri (entitatea înregistrată în Românai este Scolopax SRL), dar şi circa 2.000 de hectare de teren agricol. Preţul mediu al unui hectar de pădure este de 3.000 de euro, astfel că cele peste 30.000 ha deţinute ar putea fi evaluate la aproape 100 mil. euro. Fondul forestier al României este de 6,5 milioane de hectare, în timp ce Europa are păduri care se întind pe o suprafaţă de peste 1 mld. hectare (inclusiv Rusia).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO