♦ O mare necunoscută şi mari aşteptări planează asupra celor mai pline de suspans alegeri prezidenţiale din 2000 încoace ♦ Ca şi atunci, atenţia va fi pe primul tur al alegerilor pentru că pe scenă s-a consolidat, în urma alegerilor europarlamentare din mai, o alianţă, USR-PLUS, care pretinde locul în marea finală alături de candidatul PNL Klaus Iohannis, a cărui prezenţă în ultimul act pare asigurată.
PSD a desemnat-o marţi drept candidat prezidenţial pe Viorica Dăncilă, punând astfel punct unor săptămâni întregi de conflicte şi împunsături între mulţii pretendenţi social-democraţi pentru candidatura la prima poziţie în stat. Rând pe rând însă candidaţii – Eugen Teodorovici, Mihai Fifor şi chiar Gabriela Firea s-au retras, alături de mulţi alţii fără şanse – ca să-i facă loc Vioricăi Dăncilă. În partid domneşte însă neliniştea şi sunt mulţi din PSD care se tem că, pentru prima dată în istorie, partidul ar putea rata ultimul act al prezidenţialelor. Temerea este întemeiată pentru că USR-PLUS şi PSD au fost aproape umăr la umăr la alegerile europarlamentare câştigate de PNL, iar degringolada internă din partidul la putere şi lipsa unui candidat puternic asemenea lui Iliescu, Năstase sau Geoană pune la încercare chiar electoratul disciplinat al PSD.
În 2000 dreapta politică s-a prezentat în alegeri fărâmiţată: Theodor Stolojan a candidat pentru PNL, iar Mugur Isărescu pentru PNŢCD şi astfel Corneliu Vadim Tudor, PRM (extrema dreaptă), a ajuns în turul al doilea, alături de Ion Iliescu. Acum o uniune a stângii formată din PSD, ALDE şi ProRomânia a ratat construirea unui proiect comun. Voturile împărţite ar putea conduce, prin urmare, stânga pe urmele eşecului dreptei de acum 20 de ani.
Klaus Iohannis (60 de ani), susţinut de PNL
♦ Candideză pentru un an doilea mandat de preşedinte, după ce a fost învestit în cea mai înaltă funcţie în stat la 21 decembrie 2014. Este susţint de PNL, partid care a câştigat alegerile europarlamentare din 26 mai. După ce îşi adjudecase patru mandate de primar al Sibiului fiind susţinut de Forumul Democrat al Germanilor din România, Iohannis s-a înscris în PNL în 2013, iar în iunie 2014 a devenit preşedinte al acestui partid, alături de care a câştigat alegerile prezidenţiale de acum cinci ani.
Dan Barna (44 de ani) susţinut de USR/PLUS
♦ Este preşedinte al USR, a treia formaţiune ca pondere în Parlament. A fost ales deputat în urma alegerilor legislative din 2016. Tot în 2016 a fost secretar de stat în guvernul Cioloş, iar şef al USR a fost ales în octombrie 2017. Alianţa cu partidul lui Dacian Cioloş, Partidul Libertăţii, Unităţii şi Solidarităţii (PLUS) a adus celor două partide locul al treilea în alegerile europarlamentare din mai, însă la mică distanţă de PSD, ocupantul locului doi. Candidatuta sa este în tandem: Barna, preşedinte, Ciloş, premier.
Viorica Dăncilă (55 de ani) susţinută de PSD
♦ A fost desemnată marţi 23 iulie, de conducerea restrânsă a PSD, drept candidatul prezidenţial al celui mai puternic partid din Parlament. Necunoscută marelui public până acum doi ani, deşi era la al doilea mandat în Parlamentul European, Dăncilă a fost desemnată drept premier în ianuarie 2018 fiind promovată apoi ca preşedinte executiv al PSD.
După alegerile europarlamentare din mai şi după condamnarea lui Liviu Dragnea a ajuns preşedinte al PSD şi candidat la prezidenţiale.
Călin Popescu-Tăriceanu (67 de ani) susţinut de ALDE
♦ Fost premier între 2004 şi 2008, preşedinte al PNL din 2005 în 2009, şef al Senatului din 2014, Tăriceanu, preşedintele ALDE, a încercat de mai bine de un an să obţină sprijinul PSD pentru candidatura sa. Ziua de ieri, când PSD şi-a desemnat candidatul la prezidenţiale în persoana Vioricăi Dăncilă, i-a spulberat speranţele. Varujan Vosganian, mâna sa dreaptă, a anunţat marţi că Tăriceanu va candida sprijinit de ALDE, formaţiunea pe care o conduce şi care participă la guvernare cu PSD.
