PCM se vrea, asa cum a si anuntat, o alternativa la UDMR. Uniunea (care nu este inregistrata ca partid politic) s-a bucurat constant de un sprijin de aproximativ 7% din electorat, adica de exact proportia de etnici maghiari din Romania. Ce se va intampla acum?
Rezultatele alegerilor europarlamentare pot indica trendul: doar doua treimi dintre maghiari au votat cu UDMR, restul mergand pe mana pastorului Laszlo Tokes care a candidat (si a ajuns in Parlamentul European) ca independent. Or, noul partid rezultat din convertirea Uniunii Civice Maghiare (UCM) este apropiat de pastorul Tokes, o personalitate cu multa priza in Ardeal si un critic constant al UDMR.
Nu ar fi prima data cand UDMR este obligat sa intre in competitie pentru electoratul maghiar. Pana prin 1996 a existat un partid maghiar - Partidul Liber Democrat Maghiar. Insa forta acestuia era aproape zero, UDMR era foarte popular in zonele maghiare si nu suferise uzura politica. Lucrurile s-au schimbat de atunci, dovada fiind chiar alegerile europene la care o buna parte a electoratului maghiar nu a votat cu UDMR.
Liderii UDMR spun ca sunt calmi. "N-a trecut alegere sa nu avem competitie cu cineva, sa nu avem un partid maghiar sau o grupare care ne-a concurat", sustine Marko Bela, presedintele Uniunii. Daca lucrurile ar fi totusi atat de simple, atunci UDMR nu ar fi facut tot posibilul sa impiedice aparitia unei concurente pe culoarul sau. Pentru ca UCM a mai incercat sa se inregistreze ca partid si inaintea alegerilor din 2004, dar justitia nu a admis acest lucru pe motiv de procedura. Liderii UCM au acuzat atunci guvernul Adrian Nastase (care colabora cu UDMR) de blocarea inregistrarii sale ca partid.
Una dintre consecintele aparitiei unui nou partid maghiar ar putea fi aceea a slabirii UDMR ca pondere politica in Parlament, ceea ce o va face neinteresanta intr-o ecuatie de guvernare. La extrema nu poate fi eliminata ipoteza ca, din cauza faramitarii electoratului, niciuna dintre cele doua formatiuni sa nu treaca pragul electoral de 5%.
Slabirea sau disparitia UDMR nu este doar o "chestiune maghiara". Pentru ca, de aproape 12 ani, UDMR este asociata intr-o forma sau alta la guvernare. Intre 1996 si 2000 a facut parte din guvern alaturi de partidele din Conventia Democrata. Intre 2000 si 2004 a sprijinit guvernarea PSD.
Daca PSD este acum in opozitie, acest lucru s-a intamplat si pentru ca, desi avea un angajament semnat cu social-democratii de a continua colaborarea si dupa 2004, UDMR a ales (este adevarat fortat de imprejurari) sa se asocieze cu fosta Alianta PNL-PD, iar acum face parte din guvernul minoritar condus de liberali. Cu 32 de parlamentari (10 senatori si 22 de deputati), UDMR a fost o solutie pentru toate partidele romanesti in cautare de voturi in Parlament. O colaborare cu Uniunea a fost posibila pentru orice partid, intrucat UDMR este structurata in asa fel incat cuprinde toate orientarile politice, de la liberali, la conservatori si social-democrati (asa-numitele platforme). De 17 ani incoace partidele care au castigat alegerile au avut nevoie de aliati pentru a guverna, iar din acest punct de vedere UDMR a fost intotdeauna o solutie.
Pierderea pe care o poate suferi Uniunea se poate adanci si in cazul adoptarii votului majoritar uninominal (varianta agreata de presedintele Traian Basescu) sau a votului mixt (varianta agreata de guvern). In cazul votului majoritar uninominal, UDMR ar pierde avantajele reprezentativitatii. Altfel spus, nu va mai avea in Parlament o pondere de 7%, cat reprezinta electoratul sau. Ar castiga totul in judetele maghiare (pentru ca principiul este castigatorul ia totul), dar foarte probabil nu va mai avea reprezentanti in Cluj (desi acolo exista o puternica comunitate maghiara, dar nu suficient de puternica pentru a contrabalansa voturile romanilor) sau Bucuresti.
Este explicabila din acest punct de vedere opozitia liderilor Uniunii fata de acest proiect. Ieri Marko Marko Bela a reiterat ca Uniunea nu poate sustine un sistem de vot uninominal in doua tururi de scrutin, asa cum i-a solicitat presedintele Traian Basescu intr-o scrisoare.
In ceea ce priveste sistemul de vot uninominal pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament (jumatate dintre parlamentari alesi in circumscriptii uninominale si jumatate pe lista de partid), Marko a spus ca nici aceasta varianta nu a bucurat Uniunea.
"Nu ne-am bucurat de o astfel de varianta, dar, luand in considerare ca marea majoritate vrea o schimbare in ceea ce priveste sistemul nostru de vot, totusi aceasta varianta este acceptabila si pentru noi", a aratat el.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
