Agentia Nationala de Integritate este pe cale sa-si piarda obiectul de activitate dupa ce deputatii din Comisia juridica au retezat din legea de infiintare a institutiei cele mai importante atributii.
ANI nu va mai putea verifica sesizarile anonime si nici nu va mai putea face cercetari premergatoare anchetei penale, au decis ieri parlamentarii, dupa ce miercuri hotarasera eliminarea intregii proceduri de control al averilor.
Asadar, in atributiile ANI va ramane doar verificarea declaratiilor de avere ale demnitarilor, urmand ca in cazul in care inspectorii agentiei vor constata nereguli sa sesizeze alte organe ale statului. Amendamentele de eliminare a atributiilor ANI au fost propuse de reprezentantii UDMR si PSD si sustinute la vot de conservatori si de deputatii de la Romania Mare. In aceste conditii, reprezentantii PNL si PD in comisie au constatat ca legea rezultata dupa dezbaterea in comisie se refera la orice altceva, numai la Agentia de Integritate nu. "Inseamna ca dorim ca fiecare sa ramana cu ceea ce a furat", a spus in timpul dezbaterilor democratul Augustin Zagrean.
Comisia juridica nu a pus insa punctul final la discutiile asupra ANI, urmand ca discutiile sa fie reluate saptamana viitoare. Unii din parlamentarii PD au anuntat ca nu vor mai participa la dezbateri daca partenerii de guvernare de la UDMR si PC vor continua sa "macelareasca" legea, argumentand ca daca agentia va fi abilitata sa verifice doar declaratiile de avere si nu si averile in sine, atunci nu mai are sens sa fie infiintata. Insa proiectul ar putea fi rediscutat in Comisia juridica la cererea expresa a presedintelui Camerei Deputatilor Bogdan Olteanu care are prerogative in acest sens.
El a spus ca eliminarea din lege a atributiilor referitoare la verificarea averilor, conflictelor de interese si incompatibilitatilor stirbesc esenta Agentiei de Integritate.
Proiectul legii de infiintare a ANI este o prioritate legislativa pentru integrarea in UE si a fost adoptat in Guvern la sfarsitul sesiunii parlamentare din vara, dupa ce a fost blocata mai multe luni de zile din cauza opozitiei reprezentantilor UDMR. Acestia au obtinut in Guvern ca doar rudele de gradul 1 ale demnitarilor sa fie verificate. Ministrul justitiei Monica Macovei a incercat sa obtina, fara succes, sprijinul deputatilor juristi ca verificarea sa mearga pana la rudele de gradul 3. Ea nu a fost prezenta ieri la dezbaterile din comisie, insa miercuri i-a amenintat pe deputati ca va anunta la Bruxelles modul in care se pozitioneaza partidele fata de proiectul legii ANI. Si ministrul integrarii, Anca Boagiu, aflata ieri la Bruxelles impreuna cu Macovei a reactionat fata de votul din Comisia juridica a Camerei. Ea a spus ca oficialii europeni au insistat pe necesitatea adoptarii de urgenta a legii ANI. Ea i-a criticat totodata pe deputatii PC si UDMR care au votat miercuri un proiect de lege care modifica modul de numire a procurorilor-sefi. Acestia vor fi numiti de presedinte, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, si nu a Ministerului Justitiei, cum este in prezent. "Nu avem in fata doua formatiuni constiente de ce se intampla in Romania. In ceea ce le priveste, nu avem in fata doi parteneri de coalitie. Sa-si asume efectele pe care astfel de modificari pot sa le aiba in ceea ce priveste statutul Romaniei dupa 2007. Cred ca este o mare rusine", a spus Boagiu. Ea considera ca Romania ar putea fi "foarte afectata" de o astfel de decizie. In privinta ambelor proiecte de lege, atat cel referitor la legea ANI, cat si cel care se refera la modul de numire al procurorilor, ultimul cuvant il va avea Senatul, care este camera decizionala.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
