Plastic – realități și prejudecăți

Pagina verde. Plastic – realităţi şi prejudecăţi. Sunt recipientele reutilizabile standardul viitorului în HoReCa şi la evenimente?

24.01.2024, 00:06 Autor: Alina-Elena Vasiliu

De pildă, la ediţia din toamna lui 2023 a Slow Coffee Festival, un festival de cafea de specialitate organizat de Artisan Coffee în Bucureşti, organizatorii au interzis paharele de unică folosinţă şi au pus la dispoziţia vizitatorilor recipiente reutilizabile.

Recipientele reutilizabile din plastic devin o soluţie populară la festivaluri, evenimente, în cafenele şi în restaurante, limitând astfel cantitatea de plastic care ajunge la gunoi după ce paharele sau vesela nu mai sunt necesare. „Nu putem spune dacă aceasta va fi sau nu o tendinţă în viitor. Totuşi, dacă ne uităm la obiectivele Uniunii Europene privind deşeurile de ambalaje, se doreşte ca paharele reutilizabile să devină un standard al viitorului“, spune Ioan Vâţ, director de vânzări la Alpla Packaging România, o companie care a deschis în 2023 la Târgu-Mureş o fabrică de reciclare a PET-urilor, prima din portofoliul său pe piaţa locală. De pildă, la ediţia din toamna lui 2023 a Slow Coffee Festival, un festival de cafea de specialitate organizat de Artisan Coffee în Bucureşti, organizatorii au interzis paharele de unică folosinţă şi au pus la dispoziţia vizitatorilor recipiente reutilizabile.

„Reutilizarea şi reciclarea sunt soluţii complementare pentru a realiza o adevărată economie circulară în ambalaje. Prin urmare, toate ambalajele reciclabile şi reutilizabile trebuie să fie evaluate în mod egal în funcţie de amprenta lor reală de mediu (modulare ecologică), mai degrabă decât în funcţie de stabilirea unor obiective stricte de reutilizare. O sticlă PET de unică folosinţă depăşeşte o sticlă grea reutilizabilă din punctul de vedere al durabilităţii dacă sunt luaţi în considerare toţi parametrii (conţinut reciclat, distanţa de transport, reciclare la sfârşitul duratei de viaţă)“, mai spune Ioan Vâţ.

Trendul internaţional a dus la lansarea unor businessuri cu recipiente reutilizabile şi în România. GoZero, de pildă, este un sistem prin care Alexandru Pârvuleţ îşi propune să pună bazele unui sistem de garanţie-re­turnare pentru ambalajele din HoReC. El vrea să impulsioneze reutilizarea vaselor şi a tacâmurilor în restaurante, cafenele şi la evenimente, eliminând ambalajele de unică folosinţă. Utilizatorul scanează un cod QR şi poate aduce paharul înapoi în locul de unde l-a luat sau într-o unitate parteneră în termen de zece zile. Dacă nu îl lasă în acest timp, îi va fi retrasă contravaloarea paharului de pe card şi practic devine proprietatea lui. Produsele GoZero sunt momentan prezente în patru cafenele din Bucureşti  (20 grams, Citrick, Gong şi Origo), un astfel de pahar pentru cafea putând fi folosit de peste 250 de ori. Din portofoliul GoZero face parte toată gama de ambalaje pentru supă, pizza, burgeri, dar şi tacâmuri, paie reutilizabile, chiar şi o sticlă reutilizabilă pentru apă.

„Nu se vorbeşte foarte mult despre reutilizare, ci mai degrabă despre reciclare. Am stat o perioadă în Germania şi acolo am văzut ce înseamnă disciplina reutilizării. Mi-am dat seama că chiar nu e ceva greu de făcut. Eu am cumpărat într-o vacanţă, în 2014, chiar din Germania, o sticlă reutilizabilă şi am încercat atunci să deschid un business în România, dar a fost dificil. În 2022, în vară, cineva mi-a adus aminte de acea sticlă şi de atunci a reînceput această aventură care a conturat businessul de acum“, a povestit Alexandru Pârvuleţ anul trecut la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

Un concept similar se află şi în spatele Ză Kup, un proiect de economie circulară deţinut de trei antreprenori şi fondat în Braşov, care şi-a propus să reducă volumele mari de deşeuri rezultate în urma evenimentelor, oferind ca alternativă pahare reutilizabile pentru băuturi. Ză Kup este un sistem de pahare reutilizabile pentru festivaluri, dar potrivit şi pentru HoReCa, ce poate avea de la 500 spre 1.000 de utilizări.

Concret, utilizatorul vine la bar, i se reţine o garanţie când primeşte băutura în acest pahar, iar dacă vrea să bea un alt lichid, merge la bar, returnează paharul şi primeşte noua băutură în alt pahar, curat. La finalul evenimentului, utilizatorul returnează paharul şi primeşte garanţia înapoi sau, dacă nu îl returnează, îl poate păstra. După fiecare eveniment, echipa Ză Kup se ocupă de colectarea paharelor şi transportarea lor la centrul de spălare din Braşov, unde există un utilaj care le sterilizează şi le pregăteşte pentru un alt festival.

Paharele Ză Kup au ajuns până acum la mai multe evenimente, care au strâns de la 1.000 până la 100.000 de participanţi, printre cei mai mari clienţi fiind festivaluri precum Smida Jazz Festival, Vibe Festival Mureş, Jazz in the park, Street Food Festival, Brift şi evenimentele organizate de Spontan în Timişoara.

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea Alpla