Pagina verde. Plastic – realităţi şi prejudecăţi. Cum arată harta centrelor de colectare a deşeurilor în România? În jumătate dintre ele se colectează inclusiv plastic şi PET

♦ PET-ul este 100% reciclabil, iar din ambalajele reciclate se pot fabrica, de exemplu, articole de îmbrăcăminte.

♦ O altă finalitate o reprezintă rPET-ul, o variantă a materialului de tip PET.

În România există circa 8.000 de centre de colectare a deşeurilor din plastic şi PET, potrivit platformei Harta Reciclării, un proiect al asociaţiei Viitor Plus, care şi-a propus să centralizeze într-un singur loc, pe o hartă, locurile în care pot fi predate diferite categorii de deşeuri. În total, există aproximativ 16.000 de puncte în care se colectează deşeuri la nivel naţional, dublu faţă de numărul de puncte din urmă cu patru ani. Majoritatea sunt puncte care nu colectează doar plastic, ci şi alte deşeuri de ambalaje reciclabile.

„Numărul de puncte a crescut comparativ cu anii precedenţi datorită demersurilor de a adăuga noi puncte de colectare administrate de firmele de salubritate prin solicitările adresate primăriilor şi consiliilor judeţene. Alte puncte au fost adăugate prin colaborarea cu operatorii privaţi, de exemplu retailerii. În acelaşi timp, multe primării au început să colecteze separat deşeurile reciclabile, amplasând centre de colectare, inclusiv pentru plastic“, spune Radu Hădăreanu, manager al proiectului Harta Reciclării.

Majoritatea punctelor de colectare a plasticului de pe Harta Reciclării sunt de două tipuri: puncte publice de colectare a deşeurilor reciclabile administrate de operatorii de salubritate delegaţi de administraţiile locale şi puncte de colectare amplasate în incinta supermarketurilor, hipermarketurilor sau a altor magazine cu suprafaţă mare care vând produse ambalate. PET-ul este cel mai colectat tip de plastic, dar se colectează şi recipientele din plastic gros, de produse de curăţenie şi detergenţi sau foliile de plastic. După colectare, deşeurile reciclabile ajung la staţiile unde sunt cel mai adesea sortate manual. Reciclabilele se sortează pe mai multe fracţii.

„De exemplu, recipientele PET şi foliile se sortează inclusiv pe culori. Acestea sunt apoi balotate şi trimise la reciclatori. Există fabrici mari de reciclare a PET-urilor la Buzău (Romcarbon - n. red.), Slobozia (Pet Star - n. red.) şi Târgu-Mureş (Alpla - n. red.). Există şi reciclatori de alte tipuri de plastic - polietilenă de înaltă densitate (HDPE), polietilenă de joasă densitate (LDPE), polipropilenă (PP). În general, sunt reciclatori mai mici. Chiar şi polistirenul expandat, cel folosit la produsele electronice şi electrocasnice, se poate teoretic recicla dacă nu a fost contaminat.“

Preţul reciclabilelor este dat de tipul de plastic (PET-ul este cel mai valoros), de culoare (plasticul transparent este cel mai căutat), dar şi de gradul de contaminare. Ambalajele alimentare din plastic sunt în general evitate de reciclatori deoarece sunt cel mai adesea contaminate cu resturi alimentare sau grăsimi. De aceea este importantă şi pregătirea corectă a reciclabilelor înainte de a fi predate firmei de salubritate. Alina-Elena Vasiliu

„Gradul de reciclare a deşeurilor colectate în Bucureşti este unul scăzut, sub media ţării. Rădăcina problemei pare a fi modul în care Capitala este împărţită administrativ, unde sistemul de gestionare a deşeurilor este diferit de la un sector la altul. Lipsa de colaborare a sectoarelor a întârziat şi constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Deşeurilor. Din această cauză, Bucureştiul este lipsit de elemente importante de infrastructură pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor (de exemplu staţie de tratare mecano-biologică, staţie de compostare etc.)“, adaugă Radu Hădăreanu.

Colectarea plasticului are loc ţinând cont de câteva reguli, potrivit informaţiilor de pe platforma Harta Reciclării: recipientele din plastic pentru băuturi – cu capac sau fără – se colectează fără îndepărtarea etichetelor, acestea urmând să fie înlăturate în timpul procesului de reciclare; dacă este posibil, ar trebui să fie spălate cu apă şi uscate, deoarece resturile de alimente sau lichide pot contamina alte deşeuri reciclabile cu care intră în contact; recipientele se presează cât mai mult posibil, pentru reducerea volumului.

„Nu se pot recicla recipiente ale produselor conţinând substanţe chimice (de exemplu, antigel), sau recipiente ale produselor conţinând îngrăşăminte pentru plante şi pesticide.“

PET-ul este 100% reciclabil, iar din ambalajele reciclate se pot fabrica, de exemplu, articole de îmbrăcăminte. Procesul de reciclare implică spălarea, eliminarea impurităţilor (precum hârtia etichetelor şi capacele) şi a contaminanţilor, măcinarea, tocarea, spălarea (din nou), uscarea şi prelucrarea materialului în fulgi – materia primă pentru fibre textile sau alte ambalaje din acest material, se arată pe platforma online Harta Reciclării.

O altă finalitate o reprezintă rPET-ul, o variantă a materialului de tip PET, produsă din materii prime 100% reciclate, rPET fiind prescurtarea de la Recycled PET, adică polietilena tereftalat reciclat. Acesta are aceleaşi proprietăţi ca orice PET clasic şi urmează un ciclu identic de colectare, sortare, tratare şi reciclare. rPET-ul se deosebeşte, totuşi, prin impactul mai redus pe care îl are asupra mediului. Reciclarea plasticului afectează însă calitatea şi culoarea materialului, motiv pentru care se poate recicla de maximum patru-cinci ori.

Harta Reciclării este un program al asociaţiei†Viitor Plus, o organizaţie non-profit înfiinţată în 2006, cu experienţă în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educaţie pentru mediu, voluntariat şi infrastructură de mediu. Platforma include o hartă cu 16.000 de puncte amplasate pe stradă sau în incinta unor magazine, benzinării, farmacii şi firme cu depozite de colectare.