În total cele 186 de parcuri eoliene ar însemna instalarea uneicapacităţi de peste 7.000 MW, de două ori mai mult decât spuneaureprezentanţii Transelectrica că pot integra în sistemul deelectricitate. Practic, după ce un proiect primeşte contractul deracordare la reţea, investitorii se pot apuca de lucru avândgarantat prin acest contract faptul că fiecare are locul său însistemul de energie electrică.
Tot datele companiei naţionale de transport al electricităţiiarată că cele mai mari 20 de proiecte eoliene care au fost avizatepână acum de Transelectrica sunt derulate în mare parte de giganţiinternaţionali, la multe dintre ele construcţiile fiind înderulare.
Cel mai mare parc eolian care a primit în prezent contractul deracordare la reţea este realizat de spaniolii de la Iberdrola,unul dintre cei mai mari jucători globali pe acest segment deproducere a energiei verzi, care în România lucrează alături deun dezvoltator local, Eolica Dobrogea. Parcul pe care spanioliivor să-l facă are o capacitate de 600 MW şi va fi localizat încomuna dobrogeană Cogealac din judeţul Constanţa.
În topul primelor 20 de proiecte eoliene se mai află douăparcuri începute de către Continental Wind Partners, devoltatorulamerican care a realizat cea mai mare tranzacţie până la aceastădată, vânzând un parc de 600 MW către cehii de la CEZ.
Pe listă se mai află şi alte companii importante din sectorulenergetic cum este cazul austriecilor de la Verbund, al italienilorde la Enel sau al grupului Energias de Portugal. Dincolo de acestefirme, topul primelor 20 de proiecte eoliene din România îi maiinclude şi pe oamenii de afaceri Emanuel Muntmark, poate cel maicunoscut dezvoltator de parcuri de "mori de vânt" din România, darşi diferiţi parteneri de business ai lui Sebastian Ghiţă, patronulAsesoft.
Ce s-a făcut până acum
Investiţiile realizate până în prezent în sectorul eolian aratăcă multe dintre proiectele avizate de Transelectrica au şanse realede a se concretiza. Anul trecut, România a ocupat locul şapte înceea ce priveşte capacitatea instalată în parcuri eoliene la niveleuropean, cu 448 MW, toţi în zona Dobrogei. Cu această capacitateinstalată, care este echivalentul unor investiţii de circa 800 demilioane de euro, pot fi alimentate anual 400.000 de gospodării cuun consum mediu lunar de 200 kWh. Practic, energia verde a fostsingurul domeniu din piaţa de profil care într-un an de criză areuşit să atragă investiţii considerabile.
Specialiştii din domeniu sunt însă de părere că în comparaţie cuanul trecut, anul acesta va fi unul şi mai bun. "Sunt şanse ca anulacesta să se monteze cel puţin 600 MW noi în parcuri eoliene",crede Ionel David, consultant pe relaţii publice din cadrulAsociaţiei Române pentru Energie Eoliană.
Spusele lui David au fost confirmate şi de către reprezentanţiiMinisterului Economiei, Alexandru Săndulescu, directorul Direcţieide energie din cadrul instituţiei, spunând că la finalul lui 2011pe plan local ar putea fi montaţi circa 1.000 MW în parcurieoliene. Ţinând cont de faptul că investiţia într-un MW eolian sesituează între 1,5 şi 1,7 milioane de euro, acest lucru ar însemnacă 2011 ar putea atrage fonduri private de circa un miliard deeuro.
"Cele mai mari parcuri eoliene care au fost puse în funcţiuneanul acesta sunt cel al CEZ cu 300 MW, investiţia Energias dePortugal de 90 MW, parcurile puse în funcţiune de Enel carecumulează circa 60 MW, o altă investiţie a Energias de Portugal de138 MW, dar şi parcuri de dimensiuni mai mici cum este celrealizat de ButanGas România sau cel realizat de către ocompanie a grupului Monsson (grup controlat de omul de afaceriEmanuel Muntamrk)", a spus David. Toate aceste parcuri au fostrealizate în localităţi dobrogene precum Fântânele, Peştera sauCernavodă.
Verde cu ce preţ
În ciuda impactului pozitiv al investiţiilor şi al creării denoi locuri de muncă, proiectele de energie verde în general ridicăo problemă pentru consumatorul final, cea a preţului. Din cauzafaptului că aceste investiţii sunt suţinute prin scheme de sprijin,altfel nefiind rentabile, la final nota de plată va fi achitată deconsumatorul final de energie, populaţie şi companii.
"Cheia dezvolătorii acestui sector stă în buzunarul celui careplăteşte", a spus Mihai David, fostul director general alHidroelectrica, în prezent membru în consiliul de administraţie alcelui mai ieftin producător de energie local.
Astfel, potrivit calculelor Autorităţii Naţionale de Reglementareîn domeniul Energiei (ANRE), valoarea totală a schemei de promovarepentru susţinerea energiei verzi se ridică în perioada 2010-2020 lacirca 10,5 miliarde de euro.
Mai mult, dacă de anul acesta va începe să fie aplicată legeacare susţine aceste investiţii, Legea 220/2008, facturile laelectricitate ar putea creşte cu circa 5-7%, impactul urmând să fiecu atât mai mare cu cât acest gen de investiţii vor fifinalizate.
Pe de altă parte, pe termen lung, după finalizarea schemelor desprijin în mod normal preţul energiei ar trebui să scadă ţinândcont de faptul că resursa este lipsită de costuri pentru proiecteleverzi.
"Preţul la consumatorii finali creşte cu doar 1,1% la fiecare1.000 MW instalaţi în energie eoliană de exemplu. Pe termen lung,energia care are o componentă regenerabilă devine mai ieftină. Din2013, România va începe să plătească pentru emisiile de carbon, iaravând producţie de energie curată poate minimiza costul emisiilorde CO2", a spus Dana Duică, directorul executiv al AsociaţieiRomâne pentru Energie Eoliană.
Totodată, costurile pentru susţinerea investiţiilor în energiaverde ar trebui puse în balanţă cu cele care ar fi generate derestructurarea sistemului convenţional de producere a energieielectrice.
"Trebuie avută în vedere suportabilitatea consumatorilorreferitoare la costurile asociate energiei verzi, însă trebuie avutîn vedere dacă populaţia poate suporta restructurarea unui sectorenergetic bazat pe cărbune", crede Cristina Filip, partener încadrul casei de avocatură Peli Filip.
În ciuda planurilor ambiţioase privind dezvoltarea acestuisector, piedica majoră care stă încă în calea multor investiţiieste faptul că Legea 220/2008, prin care se stabileşte schema desprijin pentru energiile verzi, nu este încă aplicabilă.
Cele mai recente estimări arată că în vara acestui an,documentul ar putea primi avizul Comisiei Europene. Altfel,România va sărbători cel de-al treilea an de neaplicare a uneilegi în vigoare de care depind investiţii de miliarde de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
