Opinii

Veniturile populaţiei şi companiilor încep să se erodeze: În timp ce premierul Cîţu se felicită pentru realizările guvernului, BNR avertizează asupra înrăutăţirii condiţiilor economice - creşterea preţurilor la energie - care ar putea duce la un val de restructurări sau falimente de firme

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF

Vineri seara, agenţiile de rating Moody’s şi Standard & Poor's au reconfirmat ratingul României, chiar Moody’s a îmbunătăţit perspectiva de la negativ la stabil, ceea ce a însemnat un bun prilej pentru premierul Florin Cîţu şi ministrul finanţelor Dan Vîlceanu să se felicite pentru realizările guvernului Cîţu.

Optimismul premierului contrastează cu opiniile BNR formulate prin minuta şedinţei Consiliului de Administraţie din 5 octombrie, unde Banca Naţională a majorat dobânda de politică monetară de la 1,25% la 1,5%:

Inflaţia va creşte peste aşteptări – “Impactul inflaţionist al şocurilor pe partea ofertei (creşterea preţurilor la energie, utilităţi, întreruperile în lanţurile de aprovizionare – n.r.) ar putea fi chiar mai puternic şi mai prelungit decât arată evaluările actuale.”

Creşterea preţurilor alimentelor, energiei şi combustibilului, majorarea tarifelor poliţelor RCA şi transferul în preţurile de consum a creşterilor de costuri materiale, vor avea un impact puternic în coşul IPC – Indicele preţurilor de consum.

Economia începe să încetinească – “Noile valori indică o încetinire a creşterii activităţii economice non-agricultură în semestrul 2/2021.”

Veniturile populaţiei şi firmelor încep să se erodeze din cauza scumpirii energiei, combustibililor şi alimentelor, ceea ce va afecta cererea din economie; oricum economia a crescut în trimestrul al doilea mai mult pe baza consumuilui.

Evoluţia deficitului de cont curent, care are un plus de 85%, începe să devină îngrijorătoare şi din cauza scăderii semnificative a gradului de acoperire a deficitului de cont curent cu fluxuri de capital autonom în trimestrul doi, mai ales în condiţiile în care sunt semne legate de capacitatea guvernului de reducere a deficitului bugetar.

Incertitudinile în creştere privind consolidarea bugetară generată de actualul context politic, alături de dimensiunea dezechilibrului extern şi de dinamica inflaţiei, sunt de natură să mărească prima de risc suveran, cu potenţiale consecinţe asupra ratei de schimb a leului, implicit asupra inflaţiei, încrederii în moneda naţională şi a indicatorilor de vulnerabilitate externă, precum şi asupra costurilor de finanţare a economiei (BNR vrea să spună că actuala criză politică pune sub semnul întrebării reducerea deficitului bugetar, ceea ce va duce la presiuni asupra cursului şi creşterea costurilor de finanţare – majorarea ROBOR, majorarea randamentului titlurilor de stat).

BNR pune sub semnul întrebării implementarea programului PNRR şi absorbţia fondurilor europene (în total sunt în joc 80 de miliarde de euro), având în vedere capacitatea instituţională scăzută a României.

Înrăutăţirea condiţiilor din economie, mai ales pe fondul valului patru al Covid, pune sub semnul întrebării capacitatea unor firme de a rămâne viabile ulterior sistării măsurilor şi programelor de sprijin guvernamental, dar mai cu seamă în contextul creşterii deosebit de ample a preţurilor energiei şi altor materii prime şi bunuri intermediare, precum şi al preungirii problemelor de aprovizionare, ceea ce ar putea conduce la restructurări sau falimente de firme.

Minuta şedinţei Consiliului de Administraţie este extrem de pesimistă, ca niciodată, având în vedere înrăutăţirea rapidă a condiţiilor economice şi a lipsei de instrumente care să mai atenueze această criză.

BNR lasă să se înţeleacă că nu va adopta o politică monetară extrem de restrictivă pentru a reduce inflaţia, având în vedere că în condiţiile actuale nu doar că ar fi ineficace, ci chiar contraproductivă prin pierderile ample pe care le-ar provoca activităţii economice şi ocupării forţei de muncă pe un orizont mai îndelungat de timp.

Acesta este peisajul macro reliefat de BNR, care începe să se simtă tot mai puternic în business.

Spre exemplu, Emanuel Oprea, de la producătorul de carne de pasăre Oprea Avi Com din Crăieşti-Mureş, spune că firma riscă falimentul din cauza dublării preţului cerealelor – principala materie primă, creşterii cu 600% a preţului gazelor şi cu peste 300% a preţului energiei, mai ales că nu poate să transfere aceste majorări în preţul cărnii de pasăre. “Problema nu se pune ce facem pe termen mediu şi lung, ci ce facem pe termen scurt. Dacă nu ia guvernul nicio măsură, noi intrăm în faliment. În următoarele câteva luni ne vom decapitaliza. Nu e un scenariu apocaliptic, dar se apropie de el.”

Pentru analişti, principala problemă legată de anul 2022 ţine de capacitatea guvernului, indiferent de numele lui, de a reduce deficitul bugetar, în condiţiile în care situaţia economică se înrăutăţeşte, iar creşterea economică va scădea substanţial. De la peste 7% în acest an, spre 4% anul viitor.

Dacă nu vom avea o creştere economică susţinută, iar acivitatea fimelor se va reduce, statul va încasa mai puţini bani din taxe şi impozite, ceea ce va pereclita situaţia finanţelor publice, care şi aşa sunt la limită.

Statul va avea mai mulţi bani în 2021 pentru că o parte din încasări vin din taxele şi impozitele amânate din 2020, care au fost plătite acum.

Asupra bugetului este o presiune extraordinară, pentru că trebuie finanţate foarte multe cheltuieli, salariile bugetarilor şi pensiile trebuie majorate, iar rigiditatea bugetului este foarte mare. Guvernul Cîţu îşi pune speranţa în banii din PNRR – jumătate sunt împrumuturi, iar jumătate sunt granturi. Dar nimeni nu ştie cum vor fi făcute reformele trecute în PNRR-ul trimis la Bruxelles.

Certitudinea este că Ministerul Finanţelor se împrumută mai greu şi mai scump, o situaţie care va persista şi anul viitor.

În criza de acum un deceniu, economia României a pierdut peste 100.000 de firme prin insolvenţă şi falimente, 700.000 de locuri de muncă, care nu au fost recuperate în totalitate nici până acum, şi au dispărut active de peste 10 miliarde de euro.

Dacă în criza anterioară sistemul bancar a preluat o parte din pierderi – peste 12 miliarde de euro, acum pierderile se vor transfera către furnizori (creditul furnizor este mai mare decât creditul bancar) şi, bineînţeles, către stat.

Dacă nu va avea venituri suficiente pentru plata pensiilor şi salariilor, care reprezintă 80% din încasările bugetare, guvernul va fi nevoit să majoreze taxele şi impozitele, ceea ce va afecta şi mai mult economia.

La Ministerul Finanţelor se discută că eliminarea facilităţilor din IT şi construcţii ar aduce în plus la buget 3 miliarde de lei, adică 600 de milioane de euro.

Indiferent cine va veni la Palatul Victoria, situaţia economică este aceeaşi şi se deteriorează rapid.

Fiecare lună de criză politică - iar dacă ne îndreptăm spre alegeri anticipate va fi un dezastru din punct de vedere al rezultatului final - înseamnă costuri, mai ales în business.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.