La o saptamana dupa insolitul referendum din Romania, actorii politici sunt in plina desfasurare a unei batalii pentru putere. Acest lucru n-ar trebui sa ne mire, caci lupta pentru putere a fost o constanta a perioadei de dupa alegerile de la sfarsitul anului 2004. Si atunci ce a adus nou referendumul? In primul rand o participare de doar peste 40% dintre votanti, ceea ce inseamna ca "beligerantii" fetisizarii puterii nu au reusit sa-si asocieze si interesul majoritatii cetatenilor. In felul acesta, se constata ca procesul de transmisie intre electorat si guvernare nu functioneaza, ca factorii politici si-au permis o "autonomie" fata de agenda cetatenilor, care ar trebui sa se reflecte in politicile publice. Si s-ar mai putea spune ca variabilele politice din societatea romaneasca de astazi au un impact relativ direct mai mic decat variabilele socio-economice, adica natura mediului socio-economic este mai importanta decat manifestarile specifice ale politicului. Ori, cum se exprima C. Radulescu-Motru, in "Cultura romana si politicianismul" (1904), "cetateanul alegator gandeste una, reprezentantul sau alta".
Contextul politic actual face ca tot mai multi cetateni sa se intrebe "la ce mai este buna politica?", atat timp cat aceasta este perceputa a fi un permanent si imens spectacol (a se citi scandal) care nu contribuie la dezvoltarea bunurilor publice, fiind mai degraba un soi de politicianism (reamintim definitia data de acelasi C. Radulescu-Motru "politicianismului": "un gen de activitate politica - sau mai zis de o practicare mestesugita a drepturilor politice - prin care cativa dintre cetatenii unui stat tind, si uneori reusesc, sa transforme institutiile si serviciile publice, din mijloace pentru realizarea binelui public, cum ele ar trebui sa fie, in mijloace pentru realizarea intereselor personale"). Chiar si din experienta istorica romaneasca (a se vedea perioada interbelica), s-ar putea deduce ca asemenea fenomene, asociate cu populismul si extremismul, sunt pericole reale la adresa democratiei functionale, a libertatii si progresului durabil. Sistemul politic si procesul politic din Romania trebuie sa fie si pot fi contributoare importante in conturarea cadrului de evolutie a mediului socio-economic, in influentarea determinismelor favorizante si modelarea lui in consonanta cu asteptarile cetatenilor si dinamica globala. Partidele politice au un rol deosebit in procesele decizionale formulate de puterile statului in domeniul legislativ si executiv. Partidele trebuie sa fie agenti transformatori majori ai societatii pluraliste, in linie cu ideologiile lor, dar si cu asteptarile cetatenilor (carora li se solicita votul). Prin preocuparea predilecta spre politici publice, partidelor li se cere sa ofere masuri potrivite care sa genereze rezultate pozitive pentru cetateni si societate. Romania este astazi membra a Uniunii Europene. Avantajele acestui statut nu vin din imitare sau/si din simulare institutionala, ci din promovarea unor politici publice in interiorul tarii care sa faca din Romania un actor competitiv in Uniunea Europeana. Partidele politice, administratia publica, factorii decidenti in stat sunt responsabili de performantele Romaniei ca stat membru al Uniunii Europene. In acest sens, prioritati precum modernizarea infrastructurii, reforma administratiei publice si dezvoltarea capacitatii administrative de operare in sistemul integrationist, finalizarea reformelor structurale, incurajarea cercetarii-dezvoltarii-inovarii, cresterea atractivitatii mediului de afaceri autohton, perfectionarea pietei muncii au ca scop ridicarea standardului de viata al cetateanului si a competitivitatii Romaniei. In cazul cand competitia politica intre partide va impulsiona demersul de maximizare a solutiilor menite sa duca la realizarea meniului de prioritati infatisate, se va putea spune ca politica a intrat pe un fagas constructiv si-si va justifica ratiunea de a fi si opera in societatea pluralista contemporana.
Pluralismul si diversitatea sunt avantaje certe intr-o societate bazata pe democratie functionala si economie de piata competitiva. Atomizarea, anarhia si impredictibilitatea sociale nu sunt efectele diferentelor, ci ale managementului social si politic neadecvat. Solidaritatile sunt gesturi ale asocierii constient asumate pentru realizarea binelui public. Un autor spunea ca exista trei interese fundamentale ale statului contemporan ("Sfanta Treime"): 1) asigurarea supravietuirii fizice a statului, ceea ce presupune si protejarea vietii cetatenilor, integritatea teritoriala; 2) promovarea bunastarii populatiei, prin dezvoltarea cadrului economic si social; 3) conservarea autonomiei sistemului de guvernamant al tarii si dezvoltarea capacitatii de elaborare si realizare a politicilor proprii. Dincolo de frazeologie, demagogie, populism si chiar exaltari individuale sau de grup, vom sublinia faptul ca cetatenii unei tari asteapta de la autoritatea publica, partide politice si lideri sa lucreze permanent pentru servirea interesului national, pe care noi il intelegem a fi rezultatul interactiunii strategice a unor seturi de interese publice si private. Partidele, politicienii si politica in Romania trebuie sa se reabiliteze in fata cetatenilor tarii si a partenerilor europeni si internationali. Sansa reabilitarii politicii nu este deloc o povara, ci mai degraba o oportunitate de modernizare, de adecvare la sensurile si ritmurile europene si asteptarile cetatenilor romani.
Vasile Puscas este deputat PSD, fost ministru al integrarii europene
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
