Opinii

Vartejul (I)

23.09.2008, 19:31 35

Dintre toate intelesurile cuvantului englezesc turbulence - turbulenta, in limba romana -, pe care l-a folosit Alan Greenspan, fostul sef al bancii centrale americane, pentru a caracteriza actuala criza internationala, vartej financiar pare a fi cel mai potrivit. Vartej, in forma cea mai periculoasa, insemnand o valtoare produsa intr-o anumita zona a unei ape care curge repede, la intalnirea unui obstacol; de fapt, o miscare rapida de rotire a apei formand cercuri repetate, uneori inspumate, unde chiar si inotatori dintre cei mai experimentati, daca nu sunt atenti, pot fi trasi la fund. Imaginandu-ne, acum, o imensa apa curgatoare, un fluviu urias ce cuprinde intreaga planeta, reprezentand piata

financiara internationala, un fluviu agitat de involburari infricosatoare, unele extrem de periculoase, inghitind rechini dintre cei mai puternici, altele cu un grad de pericol mediu sau chiar slab, dar inspirand si ele o fireasca teama, ne putem face o idee despre cum se manifesta criza ce da fiori Americii si lumii intregi de mai bine de un an. Planeta, in zonele ei cele mai dezvoltate, suporta o criza clasica, a structurilor de productie, o criza a gestiunilor, dar intai si intai o criza legata de bani. O criza a pietelor financiare.
Totul a pornit de la prea multa lacomie. Pietele financiare s-au apucat sa multiplice bani la nesfarsit. Sau, mai degraba, sa multiplice instrumente financiare, cu deosebire derivate, uitand adeseori de faptul ca banii, chiar si in capitalismul financiar, au nevoie de o baza: munca performanta. S-a ajuns astfel la criza posibila numai in conditiile veacului XXI, intr-o vreme dominata de tehnologii dintre cele mai sofisticate, care pun banii in miscare intr-o dinamica si in modalitati inca neintalnite pana acum.
Undele vartejului n-au cuprins si pietele emergente din zona noastra. Dar, pentru viitor, cel apropiat, chestiunea integrarii in circuitul marilor piete financiare devine vitala si pentru noi. Mai ales ca deja vin aici, pe portile larg deschise, capitaluri de pretutindeni.
Revenind, acum, la zonele involburate, observam ca vartejul financiar global, ce se agita de mai bine de un an, a devenit furios in aceasta toamna. Tocmai cand se contura speranta ca lucrurile se calmeaza. Si dintr-o data valtoarea a izbucnit cu furie. Colosii financiari ai Americii, cu ramificatii atat in Europa, cat si pe alte continente s-au vazut in pericol de a fi inghititi. Unii chiar au fost inghititi; altii au fost salvati in ultima clipa. Mai intai gigantii ipotecari Fannie Mae si Freddie Mac; apoi uriasele companii financiare Merrill Lynch, Lehman Brothers si AIG. Iar acum aflam ca nici Goldman Sachs si Morgan Stanley nu se simt bine. Si iata ca vedem ceea ce, in urma cu un an, nimeni n-ar fi crezut ca ar fi posibil: Administratia Bush si Fed si-au unit fortele pentru salvarea companiilor in criza. Administratia americana a propus Congresului chiar un Plan Marshall Financiar de 700 de miliarde de dolari. Va fi de acord Congresul? Va fi solutia finala sau se va merge mai departe, asa cum cer liderii europeni, catre un pact international de reglementare a pietelor financiare? Sunt intrebari cardinale al caror raspuns il asteapta acum lumea intreaga.
Cum s-a ajuns aici? Cauzele sunt numeroase. Vom incerca sa le deslusim in episoadele viitoare. Dar una dintre ele, in care se reflecta multe altele, este ignorarea culturii financiare, intr-un timp in care capacitatea de analiza a informatiilor devine esentiala in orice domeniu. Adevarul este ca lumea toata cauta capital. Dar capital nu inseamna doar un cont in banca sau actiuni la companii financiare. Cunostintele economice, financiare inseamna si ele capital. Fara indoiala ca astfel de cunostinte nu umbla razlete pe planeta. Se cuvine ca ele sa fie adunate in creiere de manageri, de administratori, de brokeri, de investitori. Acum, mai mult ca oricand in trecutul indepartat sau apropiat, rolul investitiei in cultura, in educatie este unul primordial: sa identifice, sa recupereze si sa ghideze valorile nationale spre o integrare deplina in constiinta vremii. Nenumarate tari, astazi, se mandresc cu o cultura in care s-au acumulat, strat peste strat, de-a lungul a nenumarate generatii, idei, experiente, conceptii. Dar, astazi, cultura in general, cultura financiara in special devin importante cu deosebire pentru aderarea activa la idei de actualitate si formarea de institutii puternice, intarite continuu in timp, riguros reglementate, bine inzestrate. Iar fara un bun management al riscurilor, la care nu ajunge nimeni fara o buna educatie, fara o temeinica pregatire, nu poate fi vorba de o adevarata economie de piata. Fiindca piata este departe de a fi doar un spatiu de comert. Este un spatiu cultural. Si cultura de piata incepe cu adevarul preturilor, al costurilor de fabricatie, al cursurilor de schimb si al dobanzilor. Plus ideea fundamentala ca numai o buna organizare va pune in prim plan nu munca in sine, fapt nesemnificativ, ci recunoasterea muncii de catre piata.
Iata baza de plecare. De aici a decolat America. Fara o cultura a competitiei, fara o cultura de piata, fara imaginatie pusa la lucru nu s-ar fi putut inchega acel triunghi magic - democratizarea investitiilor, democratizarea imprumuturilor si democratizarea bunastarii - model la care ravneste o mare parte a lumii si care se raspandeste deja pe intinse suprafete ale planetei. Sa se poticneasca aceasta mare putere financiara tocmai acum, in goana dupa profit exagerat?
 
  • Continuare miercurea viitoare

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO