Adancirea crizei financiare a impus consens si coordonare din partea guvernelor si autoritatilor de supraveghere, actiunile acestora vizand atingerea urmatoarelor obiective: garantii explicite mai mari pentru a mentine lichiditatea in sistemul bancar; suport pentru cresterea capitalizarii unor banci (cuprinzand, printre altele, si participarea directa a statului la majorarea capitalului, in unele cazuri devenind chiar actionar principal al acestora); solutii alternative pentru preluarea activelor neperformante din bilantul bancilor; micsorarea dobanzilor de referinta; un pragmatism mai mare al regulamentelor de functionare si supraveghere a sistemului bancar.
Falimentul Lehman Brothers a intensificat adversitatea bancilor la risc, retinerea acestora in a efectua plasamente interbancare fiind alimentata si de aparitia la orizont a unei eventuale recesiuni economice mondiale. Valurile actualului tsunami global vor trece cu forta peste toate zonele geografice, cu siguranta nu vor ocoli Romania si de aceea trebuie sa ne gaseasca pregatiti sa le infruntam fara a suferi consecinte dintre cele mai dezastruoase.
In ultimii ani s-a ajuns la o situatie periculoasa in cazul multor banci si anume atingerea unei cote inalte a plasamentelor pe termen mediu si lung (peste 85-90%), concomitent cu atragerea de surse de finantare preponderent pe termen scurt.
Mentinerea unei finantari constante in conditiile actuale ca partida pentru plasamente sau refinantarea resurselor cu scadenta pe termen scurt devin provocari dintre cele mai dificile pentru banci. Se estimeaza un nivel al acestui "gap" de peste 640 de miliarde de lire sterline la nivelul Marii Britanii si de peste 4 trilioane de dolari americani la nivelul Europei.
La ce nivel se ridica acest gap in situatia Romaniei? Care sunt solutiile la nivelul fiecarei banci si la nivelul sistemului bancar? Cine va asigura acoperirea necesitatii de finantare, in cazul in care depozitele clientilor nu sunt suficiente? Pun aceasta intrebare in legatura cu plasamentele existente in bilantul bancilor si neajunse la scadenta, dar, desigur ne putem extinde analiza si in situatia unor cereri de finantare a unor proiecte noi din partea clientilor.
In acest context este necesara o atitudine proactiva din partea guvernului si a BNR pentru a mentine increderea intre jucatorii de pe piata. Un suport explicit, acompaniat si de unul implicit din partea autoritatilor sunt mai mult decat binevenite. Cu atat mai mult cu cat si-au facut aparitia "zvonacii" si "raspandacii" care pot induce influente psihologice negative. Un astfel de trend psihologic nu poate fi anihilat decat prin masuri care sa instaureze o psihologie opusa, aceea de incredere.
Avem nevoie sa evitam migrarile bruste ale resurselor detinute de clienti la banci, mai ales cand acestea au tendinta sa devina insuficiente. Am putea face o comparatie cu o criza de alimente si a unei infometari a populatiei dintr-o anumita zona. In asemenea situatie devine mai periculoasa disparitia speculativa, brusca, neasteptata si dezordonata a alimentelor, decat administrarea unei cantitati chiar insuficiente de alimente.
Amintesc si de pericolul migrarii peste granita a unor resurse financiare datorita "dibaciei" unor tari vecine de a anunta garantarea in totalitate a depozitelor detinute de persoane fizice la banci. Ceea ce ar face si mai dificila situatia de la noi.
Daca astazi ne bucuram de intrarea in tara a unor sume imense trimise de romanii din strainatate, nu ne putem permite "luxul" de a avea aceste sume diminuate, si pe deasupra sa mai si iasa din tara resurse financiare ale populatiei. Economisirea trebuie indusa si sprijinita in continuare.
Masuri hotarate luate de unele tari s-au indreptat evident spre "campionii nationali" din domeniul bancar. Se cunoaste faptul ca sistemul bancar s-a miscat, se misca si trebuie sa fie cu cel putin un pas in fata transformarilor economiei reale, pentru a sprijini un trend sanatos al acesteia. Vom asista la situatia cand unele banci vor iesi invingatoare din aceasta criza, altele vor avea de pierdut.
Actiunile directionate si focusate ale unor state la adresa unor jucatori nationali de pe piata au in vedere in mod evident interesul national. In acest sens unele state devin actionari principali ai unor banci, asigurand prin majorarea de capital resursele stabile necesare pe termen mediu si lung si sporind increderea in acele institutii bancare. Mai mult, guvernele impun acestor banci stoparea platii dividendelor in urmatorii ani precum si anularea unor castiguri si bonusuri - uneori enorme - de care beneficiau conducerile acelor banci, ca si unele programe de transformare si restructurare a acestor institutii.
Ma intreb daca Romania va asista in mod pasiv la derularea unor astfel de evenimente? Unii se pot intreba unde sunt campionii nationali bancari ai Romaniei? Desigur raspunsul la aceasta ultima intrebare il cunoastem cu totii. In situatia concreta de la noi ar fi necesar sa ne gandim cum putem proteja capitalul autohton din sistemul bancar, dar si cel din alte domenii.
Capitalul autohton va avea cel mai mult de suferit daca nu este sprijinit de guvern si BNR in perioada aceasta de criza. Si aceasta nu din cauza unui management defectuos, ci a influentelor unor evenimente ce se petrec peste vointa noastra. Trebuie sa evitam impactul negativ al unei crize bancare adanci. Istoria arata ca acesta este, de cele mai multe ori, extensiv si prelungit. Solutii sunt, idei sunt, beneficiem si de experienta unor tari in astfel de situatii. Sa ne amintim de experienta si masurile luate de Suedia la inceputul anilor '90, ca si de solutiile recente puse in practica in SUA, Anglia, Olanda, Germania, Austria.
Inca este la indemana noastra sa mentinem si sa intarim increderea in climatul de afaceri din Romania. Aceasta este o necesitate obiectiva daca dorim sa ne pastram si sa ne intarim pozitia in randul tarilor membre UE si nu numai.
Este evident ca ne aflam intr-o era cand rolul statului si al bancilor centrale revine cu forta pe piata nationala. Trebuie sa evitam situatia paguboasa de pana acum, a inactiunii sau a actiunii insuficiente; trebuie sa incepem si mai evident actiunea de prevenire a unor fenomene si consecinte prin implicarea directa a statului, a guvernului cu un mix de solutii de rezerva in caz de adancire a crizei, solutii legate de garantii, de intarire a capitalului unor jucatori importanti de pe piata fie ei, actualmente, in totalitate privati (statul devenind sursa de "first resort" in caz de necesitate a majorarii capitalului unor societati bancare si nu numai).
In alta ordine de idei, pe parcursul unei eventuale perioade de adancire a crizei putem revitaliza solutia AVAS, prin preluarea, daca este necesar, a unor credite neperformante din sistemul bancar. Este solutia aplicata in trecut, dar si acum, de tari ca SUA, Anglia, Olanda.
Ne aflam in plina criza mondiala care isi pune amprenta si pe economia nationala. Sunt multe evenimente si consecinte ce se petrec sau care isi vor face aparitia indiferent de vointa noastra. Acestea cer actiune si solutii globale, dar si nationale.
Pentru Romania provocarile sunt si mai evidente. Am avut de-a face cu o strategie constanta, ferma si cu rezultate bune ale BNR in demersul de a impune un trend adecvat al inflatiei, intervenind cand a fost cazul la nivelul dobanzii de politica monetara sau testand un anumit trend al cursului valutar. In acelasi timp am acumulat deficite mari ale contului curent si comercial, nesustenabile in perioada actuala, dar si rezerve valutare importante (sper ca vom fi mai hotarati in diminuarea deficitelor si cresterea rezervelor valutare, prin masuri care sa sprijine productia interna si sa aduca produse competitive la export).
Aminteam insa de anticiparea unei dificile perioade de recesiune care se va asterne peste economia mondiala si peste Romania.
La un moment dat trebuie sa ne gandim daca un nivel inalt al dobanzilor sau mentinerea unui curs artificial apreciat nu constituie o frana in derularea mai buna a proceselor economice si financiare de la noi. Si poate revizuim perspectiva, decaland pentru alte etape anumite tinte la care tinem mult acum. Economia trebuie sa functioneze, cresterea economica este necesara in continuare chiar daca nu va mai atinge o perioada nivelurile cu care ne-am obisnuit, bancile trebuie sa continue finantarea clientilor.
Schimbari importante se vor produce si in regulamentele de functionare si de supraveghere a sistemului bancar. Masurile recomandate si uneori impuse de BNR sistemului bancar au avut o contributie importanta la intarirea si stabilitatea acestui sistem. Probabil ca in demersul concertat al BCE cu bancile centrale ale tarilor membre UE vom asista la noi masuri legate de prudenta, de ajustari ale regulilor de contabilizare, de evitare a pro-ciclitatii sistemului Basel II sau la "usurarea" unor restrictii anti-trust (aceasta din urma lasand mai liber fenomenul de concentrare, de fuziuni si achizitii in domeniul bancar).
Probabil ca Banca Nationala va continua conlucrarea cu fiecare institutie bancara pentru a se asigura ca exista la nivelul fiecareia un "recovery plan" de iesire dintr-o eventuala criza. Sunt convins ca fiecare banca isi va revizui strategia de "core business", aratand apetit mai mare catre un model care sa asigure surse de finantare cat mai continue si suficiente, concomitent cu un grad mult diminuat de concentrare a riscurilor.
Suntem intr-un an electoral si putem ridica urmatoarea intrebare: mai pot Guvernul si Parlamentul sa ia decizii imediate cerute de derularea unor evenimente nedorite care ar putea sa apara pe plan extern si intern in perioada derularii alegerilor?
Cred ca trebuie sa monitorizam atent evenimentele legate de criza mondiala si sa evitam, daca este necesar, momentul fie el chiar foarte scurt de a nu avea Guvern si Parlament functionale. Consider ca modul cum administram fluxul de informatii din tara si din strainatate, combinat cu solutii de rezerva in cazul derularii diferitelor scenarii de criza interna si externa sunt cruciale in efortul de a supravietui actualelor evenimente negative si a iesi suficient de puternici.
Prof. Univ. Dr. Nicolae Danila, fost presedinte executiv al BCR
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
