Criza politica a Uniunii Europene dupa votul distrugator al francezilor si olandezilor in referendumul privitor la Con-stitutie a pus la ordinea zilei viitorul comunitatii europene. Mai bine decat sa-si iroseasca energia cu o Constitutie, care nu avea nici o sansa de implementare, Comisia de la Bruxelles ar fi fost inspirata sa se tina de hotararile summitului de la Lisabona care, cu patru ani in urma, isi propunea ambitiosul obiectiv de a deveni in 2010 "cea mai competitiva economie din lume". Intre timp, "modelul european" s-a tinut cu dintii de mecanismele postbelice ale lui welfare state si a batut pasul pe loc, pierzand intrecerea tehnologica atat cu SUA, cat si cu Japonia. Un studiu OCDE avertizeaza ca daca politica economica si cercetarea tehnologica a principalelor tari vest-europene raman ancorate la stadiul actual, in 2006 aceste tari vor inregistra 14,8 milioane de someri si o modesta crestere economica de 2,1% - total insuficienta pentru a scoate comunitatea europeana din mlastina inertiei.
In aceste conditii, cuvantarea din 23 iunie a premierului britanic Tony Blair in fata Parlamentului European a sunat ca un clopot de alarma. Preluand presedintia pe sase luni a Uniunii Europene, Blair a spus: "Daca Europa va fi invinsa de euroscepticism sau daca natiunile europene confruntate cu aceasta imensa provocare vor prefera sa intre in defensiva sperand ca astfel vor putea evita globalizarea si toate schimbarile din jur..., atunci riscam un esec. Un esec major, la o scara uriasa, strategica."
Punctul cel mai incisiv al peroratiei sale mi s-a parut critica faimoasei politici agricole comune, care aloca 40% din bugetul comunitar in beneficiul fermierilor, desi acestia reprezinta doar 5% din populatia Uniunii Euopene si produc numai 2% din produsul ei intern brut.
Blair a comparat aceste cifre stupefiante cu sumele insignifiante acordate cercetarii stiintifice si procesului tehnologic. Este evident ca nu vacile, pomenite de Blair in bascalie, vor asigura reducerea decalajului tehnologic dintre Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii!
Desigur, retorica lui Tony Blair dobandeste putere de convingere atat prin prestatia sa ca reformator al Partidului Laburit britanic, care i-a asigurat trei mandate la guvernare, cat si datorita performantei economiei britanice cu o continua crestere masiva a productiei si un somaj redus la cote tolerabile. Analistii britanici atribuie succesul sau electoral tocmai acestor rezultate economico-sociale, care
i-au facut pe alegatori sa-l voteze in pofida esecului militar in Irak, ca aliat fidel al presedintelui Bush.
Acum ramane de vazut cum se va comporta Tony Blair in chestiunea bugetului comunitar, deoarece presedintele Frantei, Jacques Chirac, l-a blamat pe Blair ca responsabil de esecul discutiei la summitul UE, lipindu-i in presa franceza eticheta de "egoist". Chirac se referea la faptul ca Marea Britanic a obtinut in timpul doamnei Thatcher un rabat sensibil la contributia britanica la bugetul comunitar, iar in prezent Chirac considera ca acest rabat nu se mai justifica. Fiind vorba de bugetul comunitar pe sase ani, revista Economist precizeaza ca la summit i s-a oferit lui Blair o reducere a rabatului cu 18 miliarde de euro, iar premierul britanic a contrat cu numai 5 miliarde de euro.
Cu alte cuvinte, vom avea de a face cu o tocmeala la nivel inalt. Jacques Chirac nu accepta reducerea alocatiei pentru fermieri, iar Tony Blair e dispus sa reduca rabatul cu numai 5 miliarde de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
