Opinii

Surprinzătoarea formulă de calcul a pensiei de stat

În anul 2013, modul de calcul a pensiei de stat prevăzut de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost modificat prin introducerea unui element denumit indice de corecţie. Voi arăta în cele ce urmează că această modificare a formulei de calcul a rupt legătura dintre determinarea iniţială a pensiei pe baza punctului de pensie şi este de natură a crea diferenţe relevante între pensionari cu punctaje identice, dar care s-au pensionat în ani diferiţi. Mai mult aceste diferenţe se pot majora în timp.

Pentru a arăta cele de mai sus vom porni de la formula curentă de calcul:

Pensie = Punctaj anual ajustat * Valoarea punctului de pensie

Punctaj anual ajustat â Punctaj mediu anual * indice de corecţie

Punctajul mediu anual se determină prin însumarea punctelor de pensie obţinute pe parcursul vieţii active şi împărţirea la stagiul complet de cotizare de 35 de ani. Prin urmare încă de pe acum se poate observa că pensia nu este egală cu punctajul mediu * punctul de pensie.

Cum se calculează indicele de corecţie: potrivit art. 170 din Legea 263/2010 acesta este egal cu 43,3% din salariul mediu brut la nivel de economie (în practică se ia salariul cu 2 ani în urmă, de exemplu pentru 2016 referinţa este 2014) / valoarea punctului de pensie / (1Ărata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011- respectiv 5,79%).

De exemplu pentru anul 2016: 43,3% * 2328 (salariul mediu brut din anul 2014) / 871,7 /  1,0579 â 1,09 (rotunjit).

Astfel,

pensie â punctaj anual ajustat * valoarea punctului de pensie â

(Punctaj mediu anual  * 43,3% din salariul mediu brut la nivel de economie/ valoarea punctului de pensie) / 1,0579 * valoarea punctului de pensie

â Punctaj mediu anual  * 43,3% din salariul mediu brut la nivel de economie / 1,0579.

Întrucât variabila punct de pensie se simplifică rezultă că pensia iniţială nu depinde de valoarea punctului de pensie, ci de câştigul salarial mediu brut din economie cu 2 ani în urmă faţă de momentul pensionării * 43,3% / 1,0579 şi de punctajul mediu anual. Practic unui punctaj mediu anual de 1 punct îi va reveni mereu circa 41% din câştigul salarial mediu brut din economie cu 2 ani în urmă faţă de momentul pensionării, indiferent de valoarea punctului de pensie. Ulterior însă pensia astfel determinată se va indexa cu valoarea punctului de pensie.

Ce înseamnă acest lucru? Practic, în aceste moment în România există două puncte de pensie: unul valabil pentru calculul pensiei iniţiale egal cu circa 41% din câştigul salarial mediu brut din economie cu 2 ani în urmă faţă de momentul pensionării în timp ce punctul de pensie cunoscut de toată lumea este utilizat doar pentru indexarea pensiilor aflate în plată.

Pentru a explica mai bine acest lucru şi arăta problemele care apar în practică voi oferi un exemplu. Considerăm un pensionar cu un punctaj mediu acumulat pe parcursul vieţii active de 1 punct care a ieşit la pensie în unul din anii din intervalul 2014-2017.

Sursa: calcule proprii pe baza datelor INS, CNPP şi CNP

Vedeţi aici fomula de calcul a pensie de stat

Astfel,  se remarcă cum pensia iniţială reprezintă circa 41% din salariul mediu brut din urmă cu 2 ani indiferent de valoarea punctului de pensie. De asemenea, se remarcă că un pensionar care a obţinut un punctaj mediu anual de 1 punct are o pensie diferită în prezent în funcţie de anul pensionării. Astfel, cineva care s-a pensionat în anul 2017 are o pensie cu circa 6,5% mai mare decât un pensionat în anul 2014. De altfel, această problemă a devenit evidentă în iulie 2017 când indicele de corecţie ar fi trebuit să devină 1,05 ca urmare a majorării punctului de pensie, dar Parlamentul a menţinut prin derogare de la legea pensiilor valoarea de 1,14. Dacă nu ar fi făcut acest lucru, pensia cuiva care s-ar fi pensionat după 1 iulie 2017 ar fi fost de 1,05 * 1000 â 1050 similară cu pensia existentă înainte de indexare şi mai mică decât cea a unui pensionar care s-a pensionat în perioada ianuarie-iunie 2017 şi a cărui pensie a fost indexată la 1 iulie cu 9%. Acest lucru se întâmplă deoarece pensia iniţială este circa 41% din câştigul salarial mediu brut, iar creşterea valorii punctului de pensie afectează doar pensiile în plată. Astfel, o eventuală indexare pe parcursul anului a punctului de pensie îi afectează doar ce cei care sunt deja pensionari, pensia iniţială a celor care intră în sistem fiind determinată pe baza salariului brut din urmă cu 2 ani. Cei care au ieşit la pensie mai recent sunt avantajaţi de faptul că salariile au crescut mai rapid decât punctul de pensie, acest lucru afectând formula de calcul.

Mai mult, formula curentă de calcul a pensiei nu numai că este de natură a crea distorsiuni, dar acestea au potenţialul să se majoreze în timp. Dacă spre exemplu în următorii 10 ani salariile se vor majora cu 100%, iar pensiile doar cu 30%, pe baza exemplului de mai sus pensia cuiva care s-a pensionat în 2017 va fi de 1140 * 1,3 â 1482 în timp ce pensia cuiva pensionat în anul 2027 va fi de 2555*2*0,433/1482/1,0579*1482 â 2091. Cu cât este mai mare ecartul între dinamica salariilor şi cea a punctului de pensie cu atât diferenţele vor fi mai mari.

Din analiza de mai sus se pot trage câteva concluzii foarte importante:

  1. Ca urmare a introducerii indicelui de corecţie, toţi cei care ies la pensie au pensii mai mari decât ar avea dacă s-au utiliza punctajele medii anuale acumulate pe parcursul vieţii active.
  2. România are în prezent două puncte de pensie: unul egal cu circa 41% din câştigul salariul mediu brut din urmă cu 2 ani pe baza căruia se determină pensia iniţială şi unul care este utilizat doar pentru indexarea pensiilor aflate în plată – punctul de pensie a cărui valoare este decisă de Guvern.
  3. Această metodă, deşi generează pensii mai mari, creează diferenţe între pensionari cu punctaje identice în funcţie de anul pensionării, ceea ce nu este echitabil.
  4. Aceste diferenţe au potenţialul de a se majora în timp pe măsură ce dinamica salariilor se îndepărtează de cea a punctului de pensie.
  5. Starea de fapt nu este uşor de corectat în practică, dar principiul echităţii şi necesitatea elaborării unei formule eficiente de calcul a pensiei impun revizuirea urgentă a modalităţii de calcul a pensiilor de stat.

Notă: Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului şi nu implică instituţiile cu care acesta este asociat

Autor: Bogdan Dumitrescu – Conferenţiar universitar doctor, Departamentul de Monedă şi Bănci, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Şef serviciu Consiliul Fiscal

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.