În ultima perioadă, s-a discutat mult şi s-a acordat o atenţie sporită sectorului IMM. Acesta reprezintă 99% din companiile existente pe piaţa locală şi generează două treimi din cifra de afaceri a României, precum şi peste 60% din locurile de muncă. Prin urmare, IMM-urile pot fi considerate motorul economiei, însă acestea au nevoie de susţinere pentru a-şi atinge potenţialul şi pentru a avea succes.
În România, dezvoltarea IMM-urilor în perioada anterioară crizei economice a fost susţinută de un flux de investiţii străine directe şi de know-how-ul generat de acestea, de existenţa unei pieţe deschise şi o impozitare laxă a sectorului. În acest context, criza economică a reprezentat o lecţie severă pentru IMM-urile româneşti, care au fost nevoite să se maturizeze, să găsească soluţii, să se adapteze la mediul în perpetuă schimbare şi să inoveze.
În perioada 2009 - 2012, mai mult de 360.000 de IMM-uri şi-au suspendat activitatea. Cu toate acestea, multe firme noi au fost înfiinţate în aceeaşi perioadă, astfel că per total procentul de reducere a numărului de IMM-uri în perioada de criză a fost de numai 19%. Faptul că firme noi au fost create în ultimii ani reprezintă un semnal pozitiv pentru organismele de finanţare.
Care sunt domeniile care prezintă rate mari de creştere pentru IMM-uri? Spre exemplu, industria alimentară are una dintre cele mai puternice prezenţe din sectorul IMM în România. Această industrie este corelată şi cu producţia agricolă, oferind noi oportunităţi în sectorul de alimentaţie bio (România este unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de hrană bio din Europa, dar are printre cei mai puţini consumatori interni de astfel de produse). Un alt segment unde IMM-urile tind să fie mai active este cel legat de eficienţa energetică industrială şi proiectele de mică anvergură de energie regenerabilă. Acest lucru se datorează liberalizării pieţei interne de energie, cu obiectivul de a reduce costurile şi de a creşte competitivitatea IMM-urilor. În domeniul producţiei, există multe IMM-uri cu o rată de creştere foarte bună, care exportă componente auto şi echipamente pe pieţe precum Europa, Asia şi Statele Unite. De altfel, finanţarea IMM-urilor a avut cea mai mare rată de creştere ca volum în portofoliul nostru cu circa 25% mai mult în primele nouă luni din 2013 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012.
De asemenea, IMM-urile conduse de femei sunt văzute ca având un potenţial mare, nu numai la nivel local, ci şi global. În România, 36% din acţionarii/asociaţii din IMM-urile existente sunt femei, iar acest procent creşte în mod accelerat. Experienţa şi studiile arată că există şi avantaje suplimentare în a acorda împrumuturi IMM-urilor conduse de femei, întrucât, în general, acestea au mai puţine credite neperformante. Acestea fiind spuse, IMM-urile româneşti au totuşi nevoie de sprijin, atât din partea statului, cât şi din partea instituţiilor private, pentru a se dezvolta. Primii paşi pe care ar trebui să îi facă guvernul în această direcţie sunt reducerea birocraţiei excesive şi adaptarea procedurilor administrative la nevoile beneficiarilor. Aceste măsuri ar trebui să fie prioritare pentru a uşura dezvoltarea IMM-urilor, precum şi crearea unui cadru legislativ şi administrativ adecvat, inclusiv în ceea ce priveşte drepturile de autor, proprietatea intelectuală etc. În plus, instituţiile de stat ar trebui să implementeze o soluţie eficientă pentru a accelera absorbţia fondurilor europene. IMM-urile româneşti ar fi putut beneficia în ultimii şapte ani de aproximativ 10 miliarde euro, adică 50% din totalul fondurilor europene, însă rata absorbţiei este încă foarte scăzută.
Pentru a facilita absorbţia fondurilor respective, ar trebui să se ofere acces la informaţii şi consultanţă tehnică şi financiară. De asemenea, şi instituţiile bancare ar trebui să joace un rol important la nivel de consultanţă financiară, prin găsirea sursei potrivite de finanţare pentru IMM-uri.
Mai mult, pentru a ajuta IMM-urile să îşi crească productivitatea, să se dezvolte şi să depăşească provocările cu care se confruntă în contextul economic actual, ar trebui să existe programe de educaţie continuă şi consultanţă pe tema noilor tehnologii, precum comerţul online şi instrumentele de management financiar, dar şi asistenţa privind obţinerea certificărilor de standarde europene şi internaţionale.
În ceea ce priveste susţinerea extinderii IMM-urilor, acestea ar putea beneficia de consultanţă privind strategii de intrare pe pieţele internaţionale de la companii specializate sau instituţii cu†activitate în domeniul relaţiilor†internaţionale.
În plus, băncile, în parteneriat cu instituţii precum IFC, pot oferi împrumuturi unor categorii speciale de IMM-uri cu potenţial ridicat. Un astfel de proiect a fost demarat de banca noastra şi IFC, prin care s-a acordat finanţare în valoare de 22,5 milioane euro, în special IMM-urilor conduse de femei. în mai puţin de un an de zile, întreaga sumă a fost acordată către IMM-uri, atât cu scopul unor investiţii în dezvoltare, cât şi pentru capital de lucru.
În concluzie, pentru a stimula mediul economic, atât sectorul bancar, cât şi statul, ar trebui să acorde o mai mare importanţă IMM-urilor. De asemenea, ar trebui să asigure un mediu de business adecvat, acces la consultanţă de specialitate şi sursele necesare de finanţare celor care au potenţial mare de creştere. Toate aceste măsuri ar putea fi paşi importanţi în relansarea creşterii economice a României, într-un mod sustenabil.
Ufuk Tandogan este directorul general al grupului Garanti România
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
