Opinii

Sorin Pâslaru, ZF: Doar împărţirea celor 50 mld. lei din PNDL 3 pe criterii demografice va rupe toată reţeaua transpartinică prin care de la un rând de alegeri la altul se face comerţ cu puterea în schimbul alocării de fonduri

Discordia creată în coaliţia de guvernare privind aşa-numitul program PNDL 3, mai nou „Anghel Saligny”, poate fi rezolvată foarte simplu: alocarea banilor pe criterii demografice pentru fiecare localitate.

În joc sunt 50 mld. lei (10 mld. euro) care să fie cheltuiţi în următorii şase ani de către comune, oraşe şi judeţe, aşa numite UAT-uri, adică unităţi administrativ teritoriale.

În formatul actual, PNDL (Programul Naţional de Dezvoltare Locală) funcţionează „pe principiul” fondurilor europene, adică Ministerul Dezvoltării stă pe bani şi aşteaptă proiecte de la primării. Primăriile au astfel o sursă suplimentară de finanţare, dar depind de cine se perindă la Ministerul Dezvoltării. Acest program a fost de altfel înfiinţat de către Liviu Dragnea în momentul în care fondurile europene au trecut de la Ministerul Dezvoltării la ministerele de resort. Acest program, cu sursa sa de putere dicreţionară de alocare a fondurilor, a creat monştri politici precum Liviu Dragnea şi Elena Udrea.

În fapt, o primărie de comună sau oraş „aplică” la Ministerul Dezvoltării pentru un proiect precum o şcoală, un podeţ sau un drum, iar acesta finanţează anual proiectul până la finalizare. Încă din momentul alocării banilor, dar şi ulterior pentru închiderea proiectului se exercită puterea centrală asupra autorităţii locale care trebuie să stea cu mână întinsă. De aici vine o sursă importantă de putere a centrului faţă de teritoriu, diverse influenţe şi telefoane care se dau de la deputaţi  către miniştri de profil. Ministerul Dezvoltării este din acest punct de vedere arma principală de control în teritoriu.

Soluţia cea mai simplă pentru ca toată această dezbatere să înceteze este ca banii din PNDL 3 să fie împărţiţi demografic. 50 mld. lei împărţiţi la 20 milioane de locuitori înseamnă 2.500 lei de cetăţean. Pentru o comună de 7.000 de locuitori cum este comuna Corod din judeţul Galaţi, ar însemna o finanţare de 17,5 mil. lei. Atenţie însă, că aceşti bani sunt pe şase ani. Sigur că nici lucrarea nu este gata într-o zi sau într-o lună, aşa că banii nu trebuie de la început daţi, dar comuna trebuie să ştie că are alocaţi aceşti bani, 17,5 milioane lei, că se poate baza pe ei de la nivel central, şi atunci se va angaja să îşi facă o sală de sport, un drum sau parc industrial pe baza acestor bani în perioada alocată. Guvernul, pur şi simplu, în fiecare an trebuie să aloce a şasea parte din cele 17,5 milioane lei pentru comuna Corod ca să îşi facă ce proiecte îşi doreşte comuna respectivă aşa încât nimeni nu mai stă la mâna nimănui.

Soluţia trebuie reprodusă şi la nivel judeţean, unde preşedintele Consiliului Judeţean decide alocarea unor surse de finanţare care rămân la nivelul judeţului în mod discreţionar către comuna sau oraşul X,Y sau Z.

Exact cum a apărut situaţia în care primarul comunei Limanu (Vama Veche şi 2 Mai) din judeţul Constanţa) s-a contrat cu premierul Cîţu pe tema finanţărilor primite de la buget. Dan Georgescu, primarul PSD din Limanu, şi-a declarat nemulţumirea că nu a  primit de la Consiliulul Judeţean, condus de PNL, fonduri la fel de mari precum alte comune care nu sunt la fel de solicitate din punct de vedere turistic. Aici, la fel, ar trebui să se ia  suma de bani disponibilă la nivelul judeţului din TVA, impozit pe venit şi alte surse şi să se împartă proporţional cu fiecare localitate în funcţie de numărul populaţiei înregistrate.

Sigur că primarul comunei Limanu nu ar fi trebuit să deschidă gura pentru a cere finanţare de la Consiliul Judeţean sau cel central pentru că dacă ar strange în mod corect taxele din businessul de cazare şi de restaurante desfăşurat pe teritoriul acestei comune, în proporţie de 80% la negru sau gri, nu ar mai avea de ce să ceară niciun ban.

Astăzi, mecanismele de alocare a banilor de la bugetele centrale sau judeţene sunt în mod deliberat foarte complicate, lipsite de transparenţă şi discreţionare pentru ca totul să se defăşoare din punct de vedere al jocului politic: îţi dau, îmi dai.

Introducerea unui mecanism prin care alocările să se facă transparent, pe criterii demografice, va rupe toată această reţea transpartinică prin care de la un rând de alegeri la altul se face comerţ cu puterea în schimbul alocării de fonduri. Asta ar trebui să propună cei care se opun continuării acestui program şi nu anularea sa.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.