Opinii

Sorin Pâslaru, ZF: Dacă dărâmi o şcoală şi faci un mall, poate obţii creştere economică, dar sigur nu obţii dezvoltare economică. Ca să ne ducem spre un PIB de 400 mld. euro într-un deceniu, faţă de 240 mld. euro în 2021, avem nevoie de hărţi de business şi politici de dezvoltare

Geografia economică era o materie pe care nu se punea mare preţ în facultate, dar realitatea de zi cu zi a businessului te întoarce fără să vrei la resurse naturale, demografice, la situaţia capacităţilor industriale, la starea reţelelor de transport sau a centrelor universitare ca determinante ale dezvoltării.

Demersul Ziarului Financiar de a publica astăzi, de 1 Decembrie 2021, hărţile de business ale României vine să suplinească lipsa de preocupare a guvernului în această direcţie.

Nu ai cum să ştii unde vrei să mergi dacă nu ştii unde eşti. Sau poate nu vrei să ştii unde eşti... De la aceste hărţi ar trebui să înceapă orice discuţie despre politici agricole, industriale, demografice, de educaţie, despre axe de transport, de comunicaţii, despre poli şi centre de dezvoltare.

PIB-ul ţării se duce spre 240 miliarde de euro în 2021, adică 12.000 euro/capita şi este prevăzut să ajungă la 325 miliarde de euro în 2025, ceea ce va însemna 16.000 euro/capita, dacă îşi va menţine un ritm mediu de creştere de circa 5%.

Cu acest ritm de creştere, România îşi poate propune să treacă în următorul deceniu de 20.000 de euro PIB/capita, adică un total de 400 miliarde de euro, ceea ce va însemna intrarea în rândul ţărilor mediu dezvoltate.

Mai este mult până la 40.000 euro/capita cât au Germania, Italia sau Franţa, dar există un orizont.

Aparent, statistic, datele sunt favorabile. Însă există un duşman ascuns: disparitatea economică. Din câte se observă, disparitatea se poate majora odată cu creşterea PIB. Reducerea disparităţii, a diferenţelor de dezvoltare, nu este un dat al creşterii PIB. Fără politici, creşterea PIB nu se transformă în dezvoltare.

Iar pentru politici, este nevoie de cunoaştere teritorială a capacităţilor de producţie, a disponibilităţilor de capital – fix, financiar sau uman. Doar politici pe termen lung, cu investiţii în capital uman, în cercetare-dezvoltare, pot aduce atât creştere economică, dar şi dezvoltare integrată şi reducerea disparităţilor.

Deocamdată, capitalul din România, atât cel românesc cât, şi cel străin, este obsedat de randament pe termen scurt.

Aparent, dacă dărâmi o şcoală şi faci un mall, obţii creştere economică,  cum s-a întâmplat cu mallul Băneasa din nordul Bucureştiului, care a pus la pământ şcoala agricolă, pepiniera de livezi a Universităţii Agronomice. Dar sigur nu obţii dezvoltare economică. Ce cifră de afaceri are o şcoală?

Se întreabă mulţi de ce suntem invadaţi de merele din Polonia. Păi şi din cauza celor care au distrus cercetarea agronomică şi au scăpat nepedepsiţi.

Oriunde în lume, în Marea Britanie, Statele Unite, Franţa, Germania, universităţile, institutele de cercetare, campusurile studenţeşti sunt adevărate sanctuare. Acolo sunt altarele capitalismului -  nimeni nu se va atinge vreodată de Cambridge sau Oxford să facă vreun mall, pentru că acolo e o sursă de bogăţie de o sută, de o mie de ori mai mare decât orice cifră de afaceri a unui mall.

În Regie şi Grozăveşti în Bucureşti, alt măcel. Zona studenţească special gândită cu toate cele necesare la un loc - căminele din Regie sunt vizavi de Politehnică, căminele Medicinei de pe Splai sunt la 10 minute de Facultatea de Medicină şi de Spitalul Universitar, căminele Universităţii la 20 de minute de Facultatea de Drept – a fost ruptă de Carrefour şi clădiri de business gigantice.

S-a dus spaţiul studenţesc de studiu, cercetare şi recreere. Gata. Noroc că pasiunea şi dinamismul studentului român se pot conecta la energia oraşului şi pot da în continuare pui de antreprenori, creatori de aplicaţii care se vând astăzi de exemplu către Revolut în tranzacţii de peste zece cifre.

România ar trebui să iasă din faza de câine hămesit, care mănâncă orice şi oriunde că altfel rămâne flămând şi să înceapă să aleagă un drum al dezvoltării cu adevărat consistente. Să înceapă să aleagă.

Acesta nu se poate obţine decât cu oameni educaţi. Nu se poate obţine decât cu o cunoaştere aprofundată a situaţiei de fapt, a resurselor de care dispunem.

Pentru paşii următori, avem nevoie de o hartă. Demersul de astăzi al Ziarului Financiar este un început pentru cunoaşterea de care avem nevoie pentru un nou tip de creştere: care să aducă dezvoltare.

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.