"Observam ca oamenii au inceput sa-si faca strategii de supravietuire bugetara, mai ales ca putina lume anticipa acest context (de majorare a preturilor alimentelor si utilitatilor - n.red.) in aceeasi perioada a anului trecut."
Alexandra Gatej, presedintele producatorului de bunuri de larg consum Unilever in Europa de Sud-Est, este primul dintre liderii importanti din business care trage semnalul de alarma: "Atentie, trenul pierde din viteza!".
Din august 2007 incoace, de cand s-a acutizat criza creditelor in SUA, urmata de turbulentele financiare mondiale, toata lumea se tot intreaba: vine sau nu vine si la noi? Daca vine, cum vine, adica cine va fi afectat mai intai? Dar cand vine?
Iata ca vine. Desi cifrele Statisticii nu o arata - cifra de afaceri in comertul cu amanuntul, adica consumul populatiei, a crescut cu 18% pe primele doua luni ale anului -, sunt anumite semnale ca valul se apropie si de noi.
Ce inseamna ca vine valul? Inseamna o noua prioritizare a cheltuielilor. Exuberanta a cam trecut. De exemplu, cheltuielile cu achizitia de masini. Ritmul de crestere al importurilor auto a scazut de la 50% in ianuarie 2008 fata de ianuarie 2007 la 30% in februarie, iar in martie a ajuns la 10%. Scaderea, chiar daca poate fi pusa si pe seama asteptarii noii taxe auto, mai redusa pentru automobilele second-hand, este vertiginoasa.
Ce urmeaza? Ce se poate intampla? O stagnare a consumului sau chiar o scadere? Greu de spus in acest moment. Salariile pe primele doua luni arata o crestere de 20% an la an. Economia romaneasca are mult prea mult de recuperat. Abia am ajuns la nivelul PIB-ului sau al salariilor reale din 1990. Am avut sapte ani de crestere economica, dar in cinci dintre ei am recuperat scaderea din cei 10-11 de dinainte.
Niste ajustari insa vor fi. Atentie la activele neviabile, care nu produc. Daca vor veni unele zguduiri, de aici vor veni. Comunismul nu a cazut pentru ca au decretat ideologii, ci pentru ca alocarea resurselor era facuta in afara pietei, adica prost. Nici capitalismul nu este scutit de alocarea proasta a resurselor, dar marea diferenta este ca nu se intampla la nivel mare, ci micro. Unitate cu unitate, firma sau individ, piata corecteaza alocarea deficitara, pentru ca nu plateste pretul sau nu cumpara cantitatea, iar furnizorul este nevoit sa ajusteze cheltuielile. Ajustarea inseamna taieri, deseori lacrimi. Asa ajung iarasi banii sa produca alti bani, cu chin.
Ceea ce se intampla acum pe plan global este o ajustare uriasa. Cu cat mai repede vor merge banii din "investment banking", cel care se scufunda pe Wall-Street, in productia de porumb, care s-a dovedit, iata, deficitara, cu atat mai repede vor scadea preturile alimentelor.
"Speram insa ca economia romaneasca are suficiente resurse sa depaseasca aceasta etapa", era a doua parte a declaratiei Alexandrei Gatej. Studiul prezentat ieri de firma de consultanta Ernst & Young (vezi articolul alaturat) arata ca economia romaneasca este puternica si atractiva pentru investitorii straini. Batem chiar si Turcia. In plus, faptul ca Ucraina nu a primit unda verde pentru NATO este, vorbind cinic, un atu pentru noi. Atata timp cat avem investitori, inseamna ca suntem pe drumul bun. Cu toate ajustarile necesare.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
