Un studiu comun al Bancii Nationale (BNR) si al Institutului de Statistica (INS) confirma cu date ceea ce se vedea cu ochiul liber - investitorii straini fac a doua industrializare a Romaniei si contribuie decisiv la cresterea exporturilor.
Romania a atras intre 1990 si 2006 34 de miliarde de euro in investitii straine directe. Un sfert din aceasta suma il reprezinta doar investitiile din 2006, de peste 9 miliarde de euro, iar aproape 60% au fost atrase in ultimii trei ani: 2004, 2005 si 2006.
Corelatia este izbitoare. In aceeasi perioada, adica intre 2004 si 2006, salariul mediu net a crescut de la 150 euro la 300 de euro, produsul intern brut a crescut cu 60%, de la 60 de miliarde de euro la 97 de miliarde de euro, iar exporturile cu 36%, de la 19 miliarde de euro la 26 miliarde euro.
44% din investitiile straine au fost indreptate spre industrie si numai 12% spre retail, astfel incat presupunerea ca investitiile straine se fac in primul rand in super si hipermarketuri, care sunt responsabile de cresterea consumului - deci a deficitului comercial, sunt false.
Mai mult, datele BNR si INS arata in mod direct, in premiera, ca nu investitorii straini sunt responsabili de deficitul comercial, ci companiile romanesti.
Astfel, investitorii straini au avut in 2006 o pondere de 72% in totalul exporturilor (de 25 mld. euro) si de doar 59% din totalul importurilor (de 40 mld. euro). Deci companiile cu capital romanesc fac deficitul comercial: 10 din cele 15 miliarde de euro deficit inregistrat anul trecut le apartin.
Datele mai arata ca economia a suferit in aceasta perioada un soc al investitiilor. Ca si absenta indelungata, inundatia, fluxul puternic de investitii straine poate avea efecte adverse. Nu este vorba numai de aprecierea leului care afecteaza exportatorii sau de pretul imobilelor, care a explodat in aceasta perioada.
Este o problema de asimilare, de absorbtie.
Dovada este distributia extrem de concentrata: doua treimi din investitiile straine au venit in Bucuresti si sectorul Ilfov.
Explicatia? Lipsa infrastructurii, a mainii de lucru calificate si a posibilitatilor de entertainment in provincie - Aradul a ratat in 2006 o investitie a producatorului de camioane MAN, de 40 de milioane de euro, pentru ca, printre altele, nevestele managerilor au fost nemultumite ca nu au unde sa iasa la cumparaturi.
Presiunea investitiilor straine poate afecta si restructurarea administrativa sau a companiilor de stat, deci cresterea productivitatii.
Pe o piata a muncii incinsa, statul a fost nevoit sa mareasca salariile functionarilor pentru a-i putea tine pe posturi (iar cresterea economica i-a dat posibilitatea), chiar daca productivitatea nu a crescut corespunzator. Astfel, zone intinse au ramas inca nerestructurate, fiind nevoie de o noua amenintare cu o recesiune cum a fost cea din anii '97-'98 pentru a trece la reforme.
Cu alte cuvinte, sunt destui cei care traiesc la adapostul acestui val al investitiilor. Cand apele se vor (mai) retrage, putini vor ramane in picioare.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
