Vremea rea, anuntata pe toate canalele media, a ocolit Bucurestii. Ploaia rece, lapovita si ninsoarea au lovit insa zone intinse din tara. Motiv pentru care in multe orase termoficarea a intrat in functiune inca de saptamana trecuta, in timp ce in Capitala caloriferele au ramas reci mai multe zile.
De luni, caldura a inceput sa intre si in casele bucurestenilor. De ce abia de luni? Fiindca au fost asteptate trei zile la rand cu temperaturi sub zece grade. Iata un domeniu, la noi in tara, in care legea e respectata cu sfintenie. In sensul ca populatia, ca sa se bucure de caldura, trebuie sa dovedeasca mai intai ca trei zile a dardait de frig.
Mai rau e ca multi bucuresteni, dupa unele numaratori in jur de 60 la suta, nu vor caldura. Nu pentru ca si-ar fi propus sa duca o viata spartana. Cauza e alta: vor sa mai amane o luna, octombrie, umflarea facturilor la intretinere. Or fi fost influentati, poate, si de zilele insorite de care am avut parte la inceputul acestei saptamani, in locul vremii urate cu care ne-au amenintat buletinele meteorologice. Numai ca soarele e cu dinti. Iar tremuratul de frig, in case, s-ar putea solda cu raceli, concedii medicale, bani pe medicamente si o productivitate a muncii inca si mai scazuta decat cea de toate zilele. Si nu doar in Bucuresti, ci si in toata tara, caci vesti despre solicitari de oprire a caldurii vin de pretutindeni.
Oprirea caldurii in multe locuinte nu pare sa aiba numai o logica economica. Doar statul s-a angajat ca va ajuta persoanele cu venituri mici, de sub trei sute zece lei noi, subventionandu-le o parte din efortul lor financiar in vederea incalzirii apei si imblanzirii caloriferelor. Ajutor binevenit. Probabil insa ca oamenii, stiind ca obligatiile Ministerului Finantelor sunt mari in aceasta toamna cu temperaturi de iarna, nu cred pana nu vad.
Intr-adevar, bugetul are acum nevoie de bani mai multi pentru functionarea spitalelor si scolilor, pentru suplimentarea salariilor profesorilor, pentru onorarea multimii de cheltuieli ce i-au cazut in spate dupa inundatiile de asta-vara, plus pentru subventionarea caldurii, macar in parte. Si, pe deasupra, mai e si grija de a se incadra in deficitul restrans din acest an.
De unde ar putea lua Ministerul Finantelor sumele necesare subventionarii caldurii? Mai usor e de raspuns de unde nu le-ar putea lua.
Fara indoiala ca nu mai e posibila, ca altadata, marirea deficitului bugetar si, apoi, gasirea unor imprumuturi externe pentru a-l finanta. Tot asa cum nu mai e posibila taierea unor cheltuieli programate in alte sectoare. Si nici stabilirea unui impozit suplimentar, bunaoara pe caldura, zvon ce nu poate avea o baza reala. Astfel de supape, de urgenta, chiar daca ar fi puse in practica, ne-ar oferi doar solutii temporare. Si iata cum, desi din cauza acestor probleme vitale - apa calda si caldura - a cazut un regim politic... ele tot nerezolvate ar continua sa ramana.
Sta inca deschisa o singura cale: incasarea imediata a tuturor banilor datorati bugetului. Ca o prima faza, inaintea solutiei radicale pe care Romania n-o mai poate amana prea mult timp: protectia sociala prin munca. Prin munca performanta.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
