Cutremurul care a lovit intreg sistemul de informatii al Romaniei are o serie de efecte si consecinte atat asupra opiniei publice, cat si asupra factorilor politici implicati direct sau institutional in acest scandal.
De la inceput trebuie sa precizam ca nu este vorba de demisia in serie a sefului SRI Radu Timofte, a sefului SIE Gheorghe Fulga si a directorului serviciului secret din MAI Virgil Ardeleanu, iar ulterior si a procurorului general Ilie Botos, ci de demiterea acestora de catre presedintele Traian Basescu. Demisia e doar o forma de complezenta, care in cazul de fata este dictata si de polita de asigurare menita a-i da presedintelui certitudinea ca detinatorii unor importante secrete de stat, pe cat de importante pe atat de neconvenabile sefului statului, le-ar putea dezvalui in public ca forme de razbunare la actul demiterii. Sa nu ne miram daca Timofte si Fulga vor primi posturi de ambasadori in tari indepartate pentru meritul discretiei post factum.
Disparitia lui Omar Hayssam a scos la iveala intr-o asemenea masura incoerenta si tembelismul autoritatilor, gafele flagrante si inadmisibile ale unor institutii fundamentale ale statului incat trebuia contracarata amintirea oamenilor ca in urma cu mai bine de un an seful statului aducea elogii de performanta serviciilor secrete pentru succesul operatiunii de salvare a celor trei jurnalisti rapiti in Irak. In ce priveste lumea politica, ea isi amintea ca Traian Basescu tinuse cu incapatanare sa-i mentina in posturi de conducere a serviciilor de informatii si pe Timofte, si pe Fulga, desi ambii apartineau cu trup si suflet "sistemului ticalosit".
Cu instinctul sau de animal politic, Traian Basescu si-a dat seama ca trebuie sa comita un act care sa cutremure viata politica si a facut-o, tragand cu tot armamentul in dotare. Incontestabil, pentru opinia publica demiterea sefilor serviciilor de informatii a fost o lovitura de maestru, care ii va ridica si mai sus rata de popularitate a lui Basescu. Dar pe cine pune in loc la SRI si SIE? In presa se vehiculeaza diferite nume, dar deocamdata avem de a face cu arta ghicitului. Potrivit legii, atributiile celor doi sefi ai informatiilor pot fi preluate de adjunctii acestora, iar in aceasta privinta Basescu a facut inca de anul trecut schimbari in esalonul doi, promovand cadre mai tinere. Pentru a numi insa noi directori, Basescu are nevoie de o majoritate parlamentara si aceasta presupune negocieri in primul rand cu PNL, iar in ultima instanta chiar cu PSD. Cu liberalii problema este destul de complicata. Calin Popescu-Tariceanu a cerut insa de anul trecut ca la conducerea SRI sa fie numit un liberal, iar acum sustine "un control civil asupra serviciilor secrete". La PD, Emil Boc declara ca vrea sa opreasca "influenta politicului la pragul securitatii nationale", dar la democrati se ventilau nume vadit politice.
Adevarul este ca controlul serviciilor de informatii este de mare importanta si exista dictonul "cine detine informatii detine puterea". Radu Timofte a pastrat pana de curand kilometri de dosare ale Securitatii si abia recent, la ordinul lui Basescu, a predat la CNSAS zeci de mii de dosare si cartotecile respective, care, intre altele, au permis demascarea lui Dan Voiculescu ca turnator Secu. In conditiile actuale, este foarte probabil ca Basescu sa evite nume politice si sa prefere o persoana mai tanara din sistem.
La procuratura urmeaza ca Monica Macovei sa inainteze presedintelui Basescu o propunere pentru functia de procuror general, avizata si de CSM, aviz pur consultativ. Dat fiind neintelegerile dintre Macovei si Botos, ne asteptam ca noul venit sa fie mai favorabil reformei in justitie si sa colaboreze cu doamna ministru.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
