Cateva fapte care ar trebui sa dea de gandit.
1. Stiri la televizor. Prezentatoarea stirilor ia legatura cu un oficial roman aflat la Madrid si il intreaba despre romanii care au fost raniti in atentate si daca vreunul din cei raniti si-a manifestat dorinta de a se intoarce in tara. Oficialul raspunde ca ranitii sunt bine ingrijiti si ca nici unul nu a dorit sa se intoarca. Repet, nici unul nu a dorit sa se intoarca, desi au aici rude, prieteni, neveste sau copii.
2. In orasul Intorsura Buzaului, in fiecare familie exista cel putin un membru care a plecat sa lucreze in strainatate. Primarul localitatii, Gheorghe Baciu, spune ca in oras si in imprejurimi, rata somajului este de 90%. Edilul orasului a declarat ca, daca in 1990 peste 5.000 de locuri de munca din zona erau ocupate, acum doar 600 de localnici mai au un loc de munca, in institutii publice sau in societati comerciale.
3. O familie de romani din zece are cel putin un membru plecat la munca in strainatate. In timp ce venitul mediu lunar al unui angajat din Romania este de 100 de euro, familiile celor plecati in strainatate au un venit mediu lunar de 265 de euro. Principalele destinatii ale romanilor sunt, in ordine, Italia, Spania, Germania, Israel, Ungaria, Belgia si Austria.
4. Potrivit unui studiu realizat de compania de marketing ConsoDATA, aproape 60% din romani intentioneaza sa-si gaseasca o slujba dincolo de granitele Romaniei, grupa de varsta 18 - 25 de ani fiind cea mai atrasa de lucrul peste hotare.
4. Ministrul muncii Elena Dumitru a oferit la finele anului trecut o statistica: numarul saracilor din Romania a scazut de la 35% la 29%. Analiza a fost realizata de Banca Mondiala.
Sunt cateva date menite sa sublinieze atat importanta cat si amploarea plecarilor la munca in strainatate. Saracia nu este o inventie a tranzitiei, a fost destula si inainte, dar nivelul redus al castigurilor pe care a putut Romania sa le ofere in tranzitie au fost principalele motoare ale unui fenomen care a antrenat aproape doua milioane de romani. Cozile nesfarsite care se formeaza in fata institutiilor care recruteaza forta de munca pentru strainatate nu dovedesc decat faptul ca romanul s-a cam saturat sa traiasca sub nivelul europenilor. Iar slujbele pe care le-au gasit afara, nu prea grozave pentru cei mai multi, le-au permis totusi sa trimita bani acasa pentru a-si intretine familiile, adica in jur de doua miliarde de dolari anual, o suma ca o gura de oxigen pentru o economie debusolata.
Este o perioada de doliu pentru romani, trista pentru toti romanii, nu numai pentru familiile celor morti sau disparuti la Madrid. Dar dupa doliu si dupa tristete si dupa ce ranile se vor inchide vor ramane intrebarile si grijile. Griji pentru romani, pentru ca fata de lista altora de spaime - terorism, atentate, razboaie - pe cea a romanilor se mai adauga cateva puncte, legate de ziua de maine. Intrebari pentru autoritati, care nu au incercat sau nu au reusit sa ofere romanilor alternative la plecarea din tara. Cifrele reci arata ca romanii au devenit cei mai mari investitori in tara lor, cu banii facuti in strainatate, iar dorinta lor de a avea un trai mai bun a antrenat cresteri ale consumului intr-o multime de sectoare - electrocasnice, auto, imobiliare, alimentar.
Vor avea atentatele de la Madrid vreun efect asupra dorintei romanilor de a pleca? Se pare ca nu si ca dorinta de mai bine e mai puternica, pentru ca multi dintre aceia care au depus in aceste zile flori la Ambasada Spaniei din Bucuresti au fost, pe langa romanii miscati de imaginile vazute la televizor, chiar cei ce incercau sa plece la munca, netemandu-se de ceea ce li s-ar putea intampla.
dorin.oancea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
