Opinii

Să ne lăudăm cu România în topul austerităţii în UE în următorii ani? Nu, este antieconomic

Să ne lăudăm cu România în topul austerităţii în...

Autor: Cristian Socol

24.09.2014, 18:05 712

Marea majoritate a tarilor UE si-au amanat tintele de deficit bugetar structural negociate initial cu Comisia Europeana. Supun dezbaterii publice corectitudinea estimarii initiale a MTO ul Romaniei si nevoia unei traiectorii fezabile de consolidare fiscala pentru urmatorii ani. Prin aceasta analiza, demonstrez antreprenorilordin economia romaneascaca Romania nu trebuie sa cada in capcana deficitelor foarte mici.

Am mai scris ca Romania are cel mai prost MTO dintre tarile UE. MTO (Medium Term Objectives), pe înţelesul tuturor se refera la ţintele de deficit pe care România s-a angajat în faţa Comisiei Europene să le atingă pe termen mediu. Vad ca se aduc din nou in discutie necesitatea  reducerii deficitului structural de la 3,8% din PIB in 2011 la 1% din PIB in 2015 si acoperirea a 6 miliarde RON pentru scăderea deficitului bugetar ESA de la 2,2% din PIB anul acesta la 1,4% din PIB anul viitor, conform angajamentului asumat initial.Se poate atinge tinta dar acest lucru inseamna, in opinia mea si in ipoteza sustinuta ca tintele sunt nefezabile, reintrarea Romaniei in cercul vicios al mortii austeritate – slabe venituri la buget – lipsa finantare masuri de stimulare a sectorului privat - austeritate ...

Semnarea de catre Romania a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea si guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare in 2011 incumba negocierea unei traiectorii de ajustare fiscala. Cat de fezabile sunt tintele negociate la inceputul lui 2012 si de ce este nevoie de conturarea unei traiectorii fezabile de ajustare putem citi mai jos, cu argumente.

1.      Primul argument. Romania a efectuat a doua cea mai dura ajustare fiscala din UE in perioada 2010-2013, dupa Grecia, in conditiile in care avem una dintre cele mai mici datorii publice dintre tarile UE, deci nu exista risc de nesustenabilitate pe termen scurt si mediu. Am demonstrat ca suntem in stare sa aplicam reforme structurale menite sa conduca indicatorii macroeconomici in limitele sustenabile pe termen mediu si lung.

2.      Romania a avut o viteza de ajustare mult mai mare decat era prevazut de regula fiscala. Chiar in Programul de Convergenta 2014-2017 (www.mfinante.ro) se arata: Începând cu anul 2011    anul în care au intrat în vigoare regulamentele care statuează obligaţia reducerii anuale a deficitului structural cu cel puţin 0,5 puncte procentuale   România şia diminuat acest deficit cu 4,3 puncte procentuale, respectiv de la 6,1% din PIB în 2010 la 1,8% din PIB în anul 2013. În medie, sa reuşit o reducere anuală  de 1,4 puncte procentuale. Ca urmare a acestor rezultate, România, alături de Danemarca, a fost singura ţară din zona non euro care a intrat în mecanismul de monitorizare a OTM, alături de statele din zona euro. 

 

3.      Exista riscuri puternice legate de viteza de ajustare fiscala / austeritate mult prea mare pentru economia romaneasca - riscul de a ramane cu o crestere economica mica si cu un potential scazut pentru mult timp.

 

4.      Economia trebuie sa respire si sa se dezvolte in urmatorii ani. Firmele trebuie ajutate sa se capitalizeze iar mediul privat stimulat pentru a creste potentialul economic. Din cauza crizei economico-financiare, rata de crestere a PIB potential (potentialul economiei romanesti) s-a redus la 2-2,5%, la jumatate fata de potentialul economiei romanesti din perioada 2005-2008. Aceasta a condus la un somaj structural mai ridicat, venituri mai mici la bugetul de stat s.a. Este nevoie pe termen mediu de stimulia acordati sectorului privat, de la relaxare fiscala pana la scheme de ajutor de stat pentru investitii, crearea de locuri de munca si retehnologizare.

 

5.      Romania va inchide decalajul dintre rata de crestere a PIB potential si rata de crestere a PIB real in 2017. Majoritatea tarilor UE si-au renegociat tintele astfel incat tinta de deficit structural sa fie atinsa atunci cand output gap se inchide(decalajul dintre rata de crestere a PIB real si rata de crestere a PIB potential este zero).

 

6.      Majoritatea tarilor europene isi renegociaza tintele de ajustare fiscala astfel incat sa combine consolidarea fiscala cu stimularea economiei reale si crearea de locuri de muncadesi multe dintre acestea au datorii mult mai mari decat a Romaniei. Romania cu o datorie de 40% din PIB tb sa atinga deficit structural de 1% in 2015 (renegociat de la 0,7% din PIB in 2013), Austria cu o datorie de 80% din PIB tb sa atinga deficit structural de 0,5% din PIB in 2016 (amanat din 2015), Belgia  cu o datorie de 101% din PIB trebuie sa atinga tinta de sold structural in 2017 (amanat din 2015 pana in 2017), Franta  cu o datorie de 96% din PIB va atinge tinta de deficit structural de sub 0,5% din PIB in 2017 (amanat din 2014), Italia  cu o datorie de 130% din PIB va atinge tinta de deficit structural de sub 0,5% din PIB dupa 2016 (initial se angajase ptr 2013), Polonia  cu o datorie de 50% din PIB va atinge tinta de deficit structural de sub 1% din PIB in 2018 (amanat din 2015), Portugalia  cu o datorie de 130% din PIB va atinge tinta de deficit structural de 0,5% din PIB dupa 2017, Spania  cu o datorie de 100% din PIB va atinge tinta de deficit structural de sub 0,5% din PIB dupa 2017, Slovenia cu o datorie de 80% din PIB va atinge tinta de deficit structural de sub 0,5% din PIB dupa 2017 (amanat din 2015), Slovacia cu o datorie de 56% din PIB va atinge tinta de deficit structural de sub 0,5% din PIB dupa 2017 (amanat din 2015) si Irlanda, o datorie de 121% din PIB va atinge tinta de deficit structural de sub 0,5% din PIB dupa 2018 (amanat din 2015) (detalii in tabelul de mai jos). 

 

Soldul bugetar structural (% din PIB, pe ani)

 

2009

 

2010

2011

2012

2013

2014

2015

MTO stabilit in 2012

MTO stabilit in 2013

MTO stabilit in

2014

Romania

-9,6

-6,1

-3,8

-2,5

-1,7

-1,8

-1,7

-1% (2014)

-1% (2015)

-1% (2015)

Austria

-2.7

-3.2

-2.2

-1.6

-1.1

-1.2

-1.1

-0.45% (2015)

-0.45% (2015)

-0.45% (2016)

Belgia

-3.9

-3.4

-3.5

-3.0

-2.3

-2.3

-2.5

+0.5% (2015)

+0.75%
(2016)

+0.75% (2017

Franta

-6.2

-5.9

-4.8

-3.8

-3.0

-2.3

-2.0

0% (2014)

0%

(2016)

0% (2017)

Italia

-4.2

-3.8

-3.7

-1.5

-0.9

-0.8

-0.7

0% (2013)

0%

(2013)

0% (2016)

Portugalia

-8.5

-8.4

-6.1

-3.5

-2.6

-2.1

n.a.

-0.5% (2015)

-0.5% (2016)

-0.5% (2017)

Slovakia

-7.8

-7.2

-4.8

-3.9

-2.0

-2.2

-1.8

-0.5% (2015)

-0.5%

(2017)

-0.5% (2017)

Polonia

-8.5

-8.4

-5.8

-4.1

-3.8

-2.8

-2.4

-1% (2015)

-1% (2016)

-1% (2018)

Irlanda

-9.6

-9.3

-8.4

-7.9

-6.2

-4.5

-4.2

-0.5% (2015)

0% (2016)

0% (2018)

Spania

-8.6

-7.1

-6.5

-4.1

-2.8

-2.4

-3.4

-0.2% (2015)

0% (2018)

0%

(2017)

Slovenia

-4.7

-4.9

-5.0

-2.7

-2.5

-2.5

-2.4

0%

(2015)

0%

(2017)

0%

(2017)

Lituania

-6.9

-4.7

-4.4

-2.9

-2.1

-1.9

-1.3

+0.5%

(2015)

-1% (2016)

+0.9% (2017)

Sursa: AMECO, Programele de Convergenta&Programele de Stabilitate, 2012-2014 - Comisia  Europeana

7.      Romania poate merge fara probleme catre un deficit structural de 1,25-1,5% din PIB, perfect sustenabil. Consiliul Fiscal, in ultimul Raport, arata ca obiectivul pe termen mediu MTO „a fost reevaluat ascendent pentru România de către Comisia Europeană la 1,25% din PIB (de la 0,7% din PIB anterior), ca urmare a impactului favorabil al reformelor structurale implementate în domeniul pensiilor în ultimii ani asupra costurilor îmbătrânirii populaţiei, reevaluate în contextul elaborării raportului Ageing Report 2012 de către Comisia Europeană. Cu toate acestea, având în vedere faptul că Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea şi Guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare, ratificat de România, stabileşte o limită maximă de 1% din PIB pentru deficitul structural pentru ţările cu un nivel redus al datoriei publice (semnificativ sub 60% din PIB), nivelul operaţional al obiectivului pe termen mediu pentru România este stabilit la acest din urmă nivel”.

            Si asa mai departe...

Cristian Socol este consilier al premierului Victor Ponta.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO