Romania se afla astazi la cateva clipe distanta de momentul istoric al aderarii la Uniunea Europeana. Procesul de integrare europeana va depasi insa ianuarie 2007, pentru a continua multi ani de-acum inainte. Pe termen scurt, Romania trebuie sa urmeze cu strictete pasii trasati de Comisia Europeana. Pe termen mediu si lung, Romania trebuie sa isi asume un program de convergenta economica si stabilitate financiara. Acest program reprezinta de fapt angajamentul Guvernului de la Bucuresti cu privire la modalitatea si la timpul indeplinirii criteriilor de la Maastricht - criterii de convergenta nominala.
Criteriile de convergenta nominala se refera, in primul rand, la indicatori precum rata inflatiei (care trebuie sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5% inflatia din cele mai performante trei tari ale UE), rata dobanzii la obligatiunile pe termen lung (care trebuie sa nu depaseasca cu mai mult de doua puncte procentuale dobanda acelorasi trei tari), deficitul bugetar, datoria publica totala ca pondere in PIB si cursul de schimb.
In momentul de fata, punctul cel mai vulnerabil pentru indeplinirea acestui angajament, in cazul Romaniei, il reprezinta rata inflatiei. Cabinetul Tariceanu si-a asumat responsabilitatea pentru ritmul scazut al procesului dezinflationist inregistrat la sfarsitul anului 2005 si prognozat pentru anul 2006. Decizia Guvernului este fundamentata pe argumente politice si nu economice. Politica Puterii este subordonata intereselor electorale si mai putin obiectivelor economice.
Astfel, Executivul condus de premierul Tariceanu are in vedere cresterea veniturilor din salarii si suplimentarea cheltuielilor prin majorarea deficitului bugetar, in detrimentul majorarii resurselor bugetare necesare pentru indeplinirea obligatiilor asumate de Romania in procesul de integrare. Comisia Europeana si FMI au avertizat in nenumarate randuri autoritatile de la Bucuresti cu privire la pericolul derapajelor fiscale, pe care o economie incomplet restructurata si inca fragila, cum este cea a Romaniei, nu va putea sa le absoarba.
Alaturi de criteriile de convergenta nominala se regasesc si criterii de convergenta reala, la fel de importante pentru adoptarea cu succes a monedei euro. Printre acestea se numara nivelul PIB pe locuitor (in Romania acesta este de peste 6 ori mai mic decat in tarile membre UE), structura ramurilor economiei nationale (in Romania agricultura are o pondere in PIB de 3-4 ori mai mare decat in tarile UE), volumul comertului exterior (in Romania acesta este la un nivel comparabil sau mai mic decat al tarilor din ultimul val de integrare in UE).
Intre criteriile nominale si cele reale exista contradictii semnificative. Cresterea mai rapida a PIB pe locuitor ameninta criteriul nominal al inflatiei. De asemenea, cresterea gradului de deschidere al comertului exterior poate sa creeze presiuni asupra stabilitatii cursului de schimb. Armonizarea criteriilor nominale cu cele reale necesita o strategie de guvernare pe termen mediu si lung, indiferent de culoarea politica a Executivului de la Bucuresti.
Rata inflatiei este un indicator foarte util pentru a radiografia starea economiei nationale. Acest indicator complex depinde de evolutia a numerosi factori, cum sunt politica fiscala, cea monetara, politica salariala, dar si preturile administrate, productivitatea muncii, cererea agregata si oferta interna. In Romania de astazi, toate aceste elemente sufera dezechilibre ingrijoratoare, alimentate de politicile falimentare ale guvernarii Tariceanu.
In aceste conditii, indeplinirea criteriilor de convergenta reala si nominala intr-un timp relativ scurt reprezinta o tinta ambitioasa, dar imperativa pentru guvernanti. Anii 2005 si 2006 au fost pierduti din punct de vedere economic. 2007 va fi primul an european pentru Romania, dar motive de bucurie sunt putine. Cu cat guvernantii vor intarzia sa adopte masurile necesare pentru a orienta economia nationala pe un traseu european, cu atat integrarea societatii romanesti in comunitatea europeana va fi mai indelungata si mai dureroasa.
* Mihai Tanasescu este deputat PSD, fost ministru de finante
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
