Republica Moldova si problema transnistreana au devenit, prin forta imprejurarilor, vedeta reuniunii OSCE de la Maastricht, iar protestele de strada care au inceput la Chisinau din 25 noiembrie tin capul de afis de mai multe zile.
Povesti mai vechi din dreapta si stanga Nistrului au fost repuse pe tapet, se lanseaza intrebari, se ofera solutii, circula declaratii mai mult sau mai putin inflamante, desi dilemele raman aceleasi. Are Moldova nevoie de o constitutie federativa sau de o reglementare a conflictului transnistrean de inspiratie ruseasca? "Aranjamentul multinational de consolidare a pacii" ar putea aduce acea dorita "reconciliere si reintegrare nationala" intr-o tara care se dovedeste prea mica pentru cate interese o incap? Va fi Moldova alta dupa Maastricht?
Nu este pentru prima data cand la Chisinau se iese in strada. De la Bucuresti, motivele protestatarilor au parut mai intotdeauna putin prafuite. Lupta pentru limba romana si fuga de comunism, vazute de pe malurile Dambovitei, sunt cauze de care romanii au obosit si pe care le privesc cel mult cu un zambet ingaduitor.
In decembrie 2003 contextul este insa altfel. De ani de zile in mica republica fosta sovietica existenta unei regiuni separatiste (Transnistria), care se conduce dupa alte reguli, are propriile autoritati, alte simboluri, chiar ambasadori si, in plus redutabila Armata a 14 a rusa, aflata intr-o retragere fara sfarsit, pare o realitate acceptata.
Teoretic, starea de federalizare este instalata. Federatia Rusa, care este adevarata metropola a Chisinaului a vrut insa mai mult: oficializarea starii de federalizare, bineanteles in termenii propusi de Moscova, adica trecerea de la starea de facto la starea de jure.
S-a elaborat un document, presedintele Putin era pregatit sa descinda la Chisinau, gurile rele spun ca presedintelui moldovean urma sa i se ofere ca rasplata pentru bunavointa de a-si pune apostila un avion IAK si totul ar fi decurs ca o istorie ...fara istorie.
Surpriza insa: prezidentul Voronin se opune, Putin isi anuleaza vizita, opozitia preseaza in strada, rusii acuza OSCE si pe americani de presiuni asupra autoritatilor moldovene.De avionul- cadou nici nu mai poate fi vorba.
La fel ca in "scenariul " georgian, o tara mica tine lumea intreaga cu sufletul la gura. Republica Moldova a fost, este si va fi un spatiu strategic.In Georgia miza este petrolul. In Moldova miza este pozitia "la rascruce de vanturi".
Moldova este practic la granita dintre doua lumi sI aranjamentele de securitate de pe cei 33 700 de kilometri patrati ai sai nu pot lasa indiferente marile puteri. Dimpotriva, cartile sunt facute la cel mai inalt nivel posibil.
Cu imaginea cam sifonata dupa "nazbatia" georgiana,Rusia a vrut sa "taie coada cainelui" in Moldova, de pe pozitii de forta, in numele reglementarii unui conflict.
Insa, Statele Unite nu pot sa neglijeze ca Moscova vrea sa se consolideze tocmai langa viitoarea granita a NATO. Si cum ar fi avanpostul NATO sigur daca la doi pasI este armata a 14a , conceputa ca o forta de interventie rapida?
Mai mult, in Transnistria este concentrata toata industria grea a Moldovei , deci considerentele economice intra si ele in ecuatie. Impresionanta tehnica militara desfasurata aici are parte de o sustinere logistica la fel de impresionanta.
In plus, folosindu-se de situatia din Moldova, Rusia si Statele Unite si-ar regla conturile si in ceea ce priveste sferele de influenta in cadrul organizatiilor regionale, de genul OSCE. Lumea bipolara nu este o stare defuncta.Exista, desi mai subtil si cu antagonismele sale manifestandu-se unde te astepti mai putin.
In Moldova nu lipseste nici unul dintre ingredientele unei schimbari de situatie facuta din "ratiuni superioare". Si la Tbilisi au fost oameni in strada, la fel ca la Chisinau. Si la Tbilisi, ca la Chisinau exista un presedinte care din tovaras de drum si de convingeri politice a devenit un personaj indezirabil. Si la Tbilisi o sesiune a Parlamentului poate insemna inceputul sfarsitului.
Azi, in loc de Chisinau-decembrie 2003 am putea spune Tbilisi-noiembrie 2003 sau, de ce nu Bucuresti- decembrie 1989. Istoria se repeta cu precizie de metronom.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
