2009 a fost anul cu cea mai mare scadere economica din ultimii15 ani, ceea ce a facut ca multi sa-si puna intrebarea fireasca dece nu am putut diminua efectele crizei financiare care s-atransformat intr-o criza economica.
Nu este usor sa dai un raspuns care sa multumeasca pe toatalumea, dar pot fi trase cateva concluzii. In primul rand, cred cacea mai importanta cauza a acestei crize este de fapt criza deincredere care s-a instalat intre componentele societatii -institutii publice, companii, sectorul bancar, la care s-a adaugato scena politica turbulenta, care a facut ca masurile anti-crizaputine la numar sa fie privite cu neincredere si fara dorinta de afi implementate. Desigur, aceasta atmosfera de incertitudine aplanat peste un tablou macroeconomic cu fundamente in plinadeteriorare, cu masuri care ar fi trebuit sa fie luate si care aufost amanate, cu o comunicare nu foarte inspirata uneori in ceea cepriveste perspectiva si viziunea de viitor.
Trebuie sa subliniez ca aceasta criza mondiala a surprinseconomia romaneasca din punctul de vedere al structurii acesteia sial sustenabilitatii, ceea ce a facut ca impactul sa fie mai mare lanoi fata de alte tari din Europa Centrala si de Est. Cu o economiebazata pe un consum excesiv, finantat in exclusivitate din resurseexterne, cu o diversificare redusa a sectoarelor care contribuie lacresterea economica si cu o tendinta de supraevaluare a activelorprincipale, anul 2009 ne-a readus in actualitate ceea ce inseamnateama de a exprima o viziune, de a prezenta solutii alternativeintr-o economie deschisa precum a Romaniei.
As putea sa cred ca lectia principala pe care ar trebui sa oinvatam este cea a unei corelari mai bune intre resurse si scopuri,intre strategie, viziune si variante alternative si, nu in ultimulrand, intre ceea ce vrem sa facem si comunicarea aferenta. Acestetrei componente de baza in reusita unei schimbari vor crea unsentiment de coerenta si incredere, ceea ce va atrage si resursefinanciare suplimentare si va schimba perceptia de dezordine silipsa de concret. Este insa nevoie de o schimbare de atitudine, deo noua prezentare a proiectului si, nu in ultimul rand, de odeterminare puternica pentru reusita.
Banul public, cheltuit mai putin in interesulconstructorului
2010 este un an care va aduce timid speranta. Este in acelasitimp un an care trebuie sa aduca urgent punerea in practica a unuiset de masuri care sa corecteze esecul politicilor economiceimplementate in 2007-2008 si care sa puna din nou pe traiectoriacorecta economia romaneasca. Vor fi cateva institutii care se vorafla in prim-planul implementarii masurilor structurale cerute:Ministerul Finantelor, care va trebui sa fie coordonatorul setuluide masuri, impreuna cu ministerele de linie, precum MinisterulMuncii - pentru reglarea pietei muncii in domeniul public siadoptarea masurilor de flexibilizare a pietei muncii pentrurelansarea economica, Ministerul Economiei si Comertului - care vatrebui sa implementeze reformele sectoriale in intreprinderile destat cu pierderi majore (minerit, electricitate) pentru a diminuapresiunea pe finantele publice generale, dar si MinisterulTransporturilor, care va trebui pe langa diminuarea pierderilor incompaniile statului, prin restructurari de substanta, sacheltuiasca banul public (mai putin si mai greu de finantat) multmai eficient in interesul consumatorului de infrastructura si maiputin in interesul constructorului de infrastructura.
Dar cea mai mare provocare pe termen scurt o va avea MinisterulFinantelor, care va trebui urgent sa aprobe bugetul pe anul 2010,sa aprobe bugetele de venituri si cheltuieli ale intreprinderilorde stat monitorizate, prin reducerea subventiilor, sa aprobelegislatia aferenta colectivitatilor locale care sa stabileascarelatii clare intre stat - ca principal vehicul de acordare asubventiilor - si judete si, nu in ultimul rand, de a asiguracresterea veniturilor statutului printr-o mai buna colectare.Incadrarea in limitele deficitului bugetar pentru anul 2010reprezinta o alta provocare majora de care va depinde foarte multrelatia Romaniei cu finantatorii externi, dar si posibilitatea caresursele bancare sa fie utilizate intr-o proportie mult mai marepentru relansarea economiei reale.
Revenirea creditarii la viteza normala, de-abia in2011-2012
Mentionam mai sus perspectiva unei cresteri economice timide inanul urmator. Aceasta va veni, in principal, din crestereaproductiei industriale si a celei de export. Exportul a fost si in2009 un element de crestere care a avut la baza o relaxare apietelor de desfacere din Europa Occidentala spre sfarsitul anuluisi o stabilitate a cursului de schimb. Alaturi de exporturi in 2010o pondere mare o va avea din nou consumul, in special celindustrial, dar si investitiile atat in sectorul privat, cat si incel public. Investitiile in sectorul public vor cunoaste o dinamicapozitiva si din cresterea gradului de accesare a fondurilornerambursabile. Cred ca in anii urmatori accesarea fonduriloreuropene va inlocui in mare parte creditele bancare, care vorramane la cote mult sub potentialul anterior. Acest lucru estecauzat de faptul ca sectorul bancar nu este inca recuperat intotalitate, bancile-mama urmand sa se redreseze in anii care vin,ceea ce va face ca reluarea creditarii la viteza normala sa aibaloc in anii 2011-2012. Trebuie inteles ca daca vrem o relansarerapida trebuie sa gandim solutii de finantare alternative care sacompleteze resursele bancare si care sa consolideze viitoareacrestere economica. Iar aici Ministerul Finantelor va avea un rolimportant. Dar ceea ce cred ca este foarte important este saasiguram o transparenta mult mai mare in atragerea fonduriloreuropene, sa pastram predictibilitatea atragerii acestor fonduri,fara a mai fi nevoie sa schimbam des caietele de sarcini in functiede doritori si sa folosim acest avantaj al banilor nerambursabiliin folosul real al cetatenilor. Este un exercitiu de maturitate side responsabilitate fata de noi insine.
Reduceri de personal dupa criteriulcompetentei
Restructurarea cheltuielilor publice este absolut necesara.Reducerea cheltuielilor de personal trebuie facuta imediat. Existaun plan de reducere a cheltuielilor cu personalul in anii careurmeaza in asa fel incat ponderea acestora sa ajunga in 2015 lacirca 7% din PIB fata de 9,2% din PIB, cat este astazi. As vrea samentionez ca aceasta practic
s-a dublat din anul 2004, cand reprezenta numai 4,3% din PIB.Astfel, aceste corectii necesare vor conduce la o diminuare anumarului celor care lucreaza in sectorul public. Deja s-a anuntatca in anul 2010 va fi o reducere de aproximativ 100.000 depersoane. Important acum este sa se gaseasca acele criterii deperformanta care sa conduca la eliminarea acelora care nu au opregatire corespunzatoare si sa conduca la cresterea calitatiicelor care raman in sectorul public. De preferat ar fi ca in acestproces sa fie ales criteriul competentei si nu cel alsubiectivismului.
Venituri mai mari prin comunicare intre Fisc sicontribuabil
Cresterea veniturilor bugetare este un element important alreformei administratiei fiscale. Inclin sa cred ca in acest anprintr-o corelare mai buna a institutiilor de control fiscal sepoate avea in vedere atragerea suplimentara de venituri la bugetulstatului reprezentand cel putin 1% din PIB. Trebuie insa inteles cao colectare mai buna nu inseamna neaparat o accentuare acontrolului, ci mai degraba o mai buna comunicare intre agentiafiscala si contribuabil. De asemenea, predictibilitatea masurilorfiscale este un element de stabilitate si care conduce la ocrestere a veniturilor statului. Nu cred ca in acest an trebuie safie majorata vreo taxa principala - TVA sau cota unica, dar pentruaceasta este absolut necesar sa fie respectat programul derestructurare a cheltuielilor publice conform angajamentelorasumate. Altfel, vor trebui gasite solutii alternative de reducerea deficitului bugetar.
Accelerarea reformelor, conditia finantarii maiieftine
Mentionam mai sus ca sistemul bancar nu este inca recuperat inintregime. Vor mai dura cativa ani pana cand sanatatea sistemuluibancar se va reface complet. Din acest punct de vedere vor existaunele constrangeri in procesul creditarii si al finantariideficitului bugetar, iar politicile care vor fi aplicate vor trebuisa tina cont de aceasta. Ca atare, reducerea deficitului bugetar,diminuarea cheltuielilor publice, precum si implementarea masurilorde reforma structurala asumate in relatia cu finantatorii externitrebuie sa se desfasoare conform planului, in asa fel incat saputem atrage la timp si constant sumele necesare de la FMI siComisia Europeana. In acelasi timp, accelerarea reformelor vaconduce la o imbunatatire a perceptiei, care va face ca Romania sapoata emite eurobonduri pe pietele de capital private cu costurisustenabile pe termen lung.
Mihai Tanasescu este reprezentantul Romaniei la FMI,fost ministru al finantelor
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
