Daca in articolul trecut am vorbit despre coerenta politicilor bugetare atat de necesara in vremuri turbulente, in acest articol voi vorbi despre legatura intre salarii, consum si politica monetara in mijlocul turbulentelor pe care le traverseaza si Romania, la fel ca si celelalte state.
Pentru a ancora asteptarile inflationiste, politica salariala in Romania va fi in acest an una relativ restrictiva. La un capat al spectrului, restrictiile cele mai mari se vor resimti in sectoarele bugetare care sunt deja printre cele mai bine remunerate, respectiv personalul din justitie, politie si armata. Aici majorarile salariale vor fi intre 0% si 4%. La celalalt capat al spectrului, restrictiile se resimt de asemenea in sectoarele bugetare cu pierderi importante, cum ar fi caile ferate, unde majorarile nu vor putea fi acordate sub nicio forma in cuantumul solicitat de grevisti. De aceea, greva de avertisment a CFR-ului nu poate clinti un principiu economic fundamental: salariile se pot acorda doar acolo unde este performanta, iar la o societate cu pierderi nu poti face majorari salariale. La nivelul intregii economii, cresterea salariilor brute reale a reflectat proportional cresterea productivitatii muncii doar in industrie, in restul economiei majorarile salariale au depasit cresterea de productivitate. Daca vrem o economie bine construita, cu majorari de preturi cu o singura cifra procentuala, cresterea productivitatii trebuie sa fie cu doua cifre si majorarea de salarii cu o singura cifra. Nu se poate invers, cum vor unii.
Cu toate acestea trebuie scos in evidenta si faptul ca structura romaneasca de consum este una diferita de cea europeana. Pentru romanul de rand cheltuielile alimentare reprezinta 40% din cosul de consum. Romanii nu consuma mai mult decat europenii, dar au venituri mai mici, in conditiile in care preturile la alimente sunt similare - unele chiar mai scumpe - decat in Uniunea Europeana. Preturile au fost temperate pentru o perioada de reducerile de preturi din supermarketuri si de captarea a 50% din piata de consum de catre marii retaileri. Problema principala este legatura intre bunurile de larg consum, electrocasnice in majoritate si faptul ca multe dintre ele sunt simultan achizitionate prin credite cu conditii putine si provenite din import. De aceea, autoritatile nu pot incuraja un comportament prin care se acorda un credit de nevoi personale pentru remobilarea casei sau achizitionarea ultimului tip de plasma, in contextul in care prospectivii clienti ai bancilor nu isi pot permite ratele sau sunt deja indatorati pana peste cap.
De aceea, Banca Nationala a cautat sa restranga pe cat posibil acest tip de credite, mai ales acolo unde riscurile sunt prea mari. Normele bancare prevad un grad maxim de indatorare de 70%, in comparatie cu unele economii occidentale, unde gradul de indatorare este chiar mai mare de 100%. Tot Banca Nationala a marit cu un punct procentual dobanda de interventie si a restrictionat conditiile pentru acordarea de credite in euro. Au disparut si creditele doar cu buletinul, unde o banca serioasa nu putea face o triere completa a calitatii clientilor. A aparut de asemenea de cativa ani Biroul de Credit care poate preveni contractarea de credite din surse multiple fara a avea o istorie de creditare serioasa. Poate tocmai de aceea, rata de default-uri in sectorul bancar, desi in crestere, nu se apropie nici pe departe de media inregistrata in economiile europene mature - 1 %. Politica monetara restrictiva poate ajuta astfel la mentinerea unui echilibru coerent intre politica salariala si consum.
Restrangerea creditarii este cu atat mai importanta cu cat inflatia a cunoscut o scurta perioada de crestere in ultimul timp fata de tinta Bancii Nationale. Cea mai mare influenta provine momentan din cresterea preturilor administrate (gaze naturale in special) si a diverselor produse agricole (painea, de exemplu). Totusi, in ciuda observatiei de mai sus, discursul nesimtit sustinut in aceste zile cu referire la inchipuite viitoare majorari ale pretului gazelor nu are acoperire in realitate. Majorarile de preturi din aceste zone se vor efectua cel mai probabil treptat, usor, cu o singura cifra - astfel incat categoriile cele mai vulnerabile sa fie ocrotite de miscari bruste.
Economia in ansamblu functioneaza ca un angrenaj cu curele de transmisie. Bugetul este legat de consum, de salarii si in final de inflatie. Rata dobanzilor la fel - influenteaza si consumul si creditarea si rata de curs. Daca salariile cresc nejustificat, se deregleaza tot angrenajul. Discursul exceptionalist ("solicitam doar in 2008 majorari de 20%") sau care priveste in ograda vecinului (" dar de ce cealalta ramura a obtinut cu x% mai mult?) nu este decat un indemn la a ne pacali singuri si de a invita un elefant numit inflatie pe sofaua din sufragerie.
Razvan Orasanu este consilier de stat al primului-ministru si membru in Consiliul de Indrumare si Supraveghere al AVAS
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
