Opinii

Răzvan Botea, ZF: Copilul abandonat al României, educaţia, a fost adoptat la vârsta de 30 de ani. România Educată, proiectul de suflet al preşedintelui Iohannis, omite faptul că 8 din 10 tineri din România nu există în economie. Din cauza ipocriziei înfiorătoare privind educaţia ultimilor 30 de ani privim sceptici aceste proiecte

Răzvan Botea, ZF: Copilul abandonat al României,...

Autor: Răzvan Botea

14.07.2021, 19:38 256

Fie că iau Bacul sau nu, o bună parte din tinerii din România apţi de muncă orbecăie prin viaţă primii câţiva ani de la majorat, din job în job prost plătit sau la păcănele, case de pariuri şi la mila părinţilor. La firul ierbii aşa arată eşecul sistemului de învăţământ din România, dincolo de dezastrul an de an de la Bac. Cât se va schimba asta, după ce, potrivit proiectului România Educată, va scădea rata de abandon şcolar sau rata de analfabetism funcţional, care este acum aproape la 50%?

Preşedintele Iohannis a lansat proiectul România Educată, după dezbateri şi  „continuarea consultărilor bazată pe elemente de viziune din consultările anterioare“, care au durat 6 ani, fiind adoptat de guvern la doar câteva ore după publicarea integrală. Nu ştim cât de citit şi de către cine a fost citit documentul de 137 de pagini, însă premierul Cîţu, care abia aştepta un punct în plus în cursa pentru campania internă pentru şefia PNL, a pledat pentru susţinerea totală a proiectului.

Între timp, educaţia românească a produs an de an sute de mii de şomeri sau forţă de muncă necalificată şi calificată pentru Germania, Spania, Italia şi Marea Britanie, cu mai mult „succes” decât absolvenţi de valoare pentru România. Succesul actului educaţional este inserţia tinerilor pe piaţa forţei de muncă.

În proiectul preşedintelui, pe lângă câteva exprimări care seamănă a dorinţe lipsite de substanţă, sunt multe ţinte concrete şi măsuri concrete pentru atingerea ţintelor – scăderea abandonului şcolar, a analfabetismului funcţional, construirea de şcoli, creşe, grădiniţe.

Cu toate acestea, nu există menţiuni despre rata şomajului la tineri în România, de exemplu, care este de 21%. Adică mai mult de 2 din 10 tineri din România între 15 şi 24 de ani sunt şomeri, potrivit metodologiei INS. Asta nu înseamnă că doar 2 din 10 tineri români nu au un job, pentru că datele INS mai vin şi mai spun că rata de ocupare în rândul tinerilor este de doar 20%. Adică 8 din 10 tineri pur şi simplu nu se găsesc în economie.

Sigur că o bună parte din ei sunt în sistemul de învăţământ, dar vin şi datele Eurostat care spun că rata tinerilor NEETS, adică persoanele care nu se află nici în sistemul de învăţământ, nici în piaţa muncii este de 16,6% pentru tinerii între 15 şi 29 de ani, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Datele acestea probabil că arată mult mai rău, aşa cum atenţiona profesorul Mircea Miclea, fost ministru al educaţiei, într-o declaraţie acordată ZF: mulţi elevi doar apar ca fiind înscrişi la şcoală, însă în realitate au abandonat sau s-au mutat cu părinţii în străinătate.

Ipocrizia cu care a fost tratată educaţia în ultimii 30 de ani este înfiorătoare, pentru că în joc a fost destinul unor tineri. De la parlamentari la miniştri, toţi au declarat educaţia ca o axă prioritară de dezvoltare. În realitate însă, educaţia a rămas subfinanţată şi a produs, an de an, mai mulţi clienţi de păcănele, şomeri, „combinatori” de toate felurile şi angajaţi pe salarii mici sau forţa de muncă pentru ţările din Vest decât absolvenţi de valoare sau forţă de muncă pentru România.

De aceea, din cauza acestei ipocrizii care a trenat în România, îmi este greu să cred şi în acest proiect, România Educată. Totul pentru educaţie, până la bani. Educaţia este primordială, dar primeşte sub 3% din PIB, jumătate din suma asumată, şi un sfert din şcolile din România sunt încălzite cu lemne.

Rămâne de văzut cum se va transforma strategia în lege şi care vor fi efectele, însă sursele de finanţare din România Educată sunt la fel de incerte: creşterea absorbţiei de fonduri europene, majorarea alocării educaţiei. S-a marşat pe banii din PNRR pentru România Educată – 3,6 mld. de euro. Suma este uriaşă, însă banii rămân incerţi: fondurile europene care vin prin PNRR sunt condiţionate de proiecte şi reforme, capitole la care statul român a rămas repetent.

 
 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO