Opinii

Randamentul Pilonului II de pensii – clarificări suplimentare şi propuneri de îmbunătăţire a raportării

În analiza publicată săptămâna trecută am adus argumente pentru o raportare mai cuprinzătoare a randamentelor Pilonului II de pensii, subliniind două idei principale:

1.       Randamentul cu care au fost investite sumele transferate către Pilonul II din perspectiva contributorilor - informaţie care în prezent nu este publică - este diferit faţă de creşterea valorii unităţii de fond raportată detaliat de către instituţiile de profil.

2.       Având în vedere momentele diferite de intrare în sistem, ar fi deosebit de utilă prezentarea randamentelor obţinute de participanţi nu doar de la înfiinţarea Pilonului II, cât şi de la momente ulterioare de timp, cu atât mai mult cu cât o astfel de raportare ar arăta diferenţe notabile între acestea.

Având în vedere că analiza a generat numeroase reacţii, revin cu unele clarificări suplimentare şi propuneri de îmbunătăţire a raportării astfel încât dezbaterea iniţiată să fie una constructivă care să se încheie cu beneficii pentru participanţii la Pilonul II.

În răspunsul formulat de Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) la argumentele din articolul anterior s-a arătat că raportarea creşterii anualizate a valorii unitare a activului net (VUAN) are în vedere prezentarea performanţei individuale pure a fondurilor de pensii, neinfluenţată de fluxurile de contribuţii transferate. Acest argument este unul pertinent, într-adevăr această măsură trebuie raportată ca indicator al performanţei administratorilor, dar nu trebuie interpretată ca randament obţinut de fondurile de pensii pentru participanţi.

Ca să explic mai bine această idee ne putem imagina următorul exemplu simplu: un investitor plasează în unităţi de fond o sumă de 10.000 de lei la începutul unui an şi 10.000 de lei la începutul anului următor. Modificarea valorii unităţii de fond (VUAN) este +10% în primul an şi -8% în al doilea an, suma finală deţinută de investitor fiind (10,000*1,1+10000)*0,92 = 19320 – respectiv pierdere nominală de 680 de lei. Dacă folosim creşterea VUAN de 1,2% (1,1*0,92-1) vom transmite investitorului că are un câştig exprimat în procente pe an de circa 0,6%! Dacă ponderăm cu sumele investite, vom transmite investitorului că are o pierdere anualizată de 2,28%, ceea ce este mult mai intuitiv pentru acesta. Acest exemplu simplu arată că, deşi creşterea VUAN măsoară performanţa administratorilor de fonduri şi trebuie într-adevăr raportată, nu măsoară şi randamentul obţinut de participanţi. Prin urmare, argumentaţia pe care am prezentat-o în analiza anterioară şi acest argument oferit de APAPR sunt complementare, nu opuse.

În analiza anterioară, am prezentat un exemplu de calcul al randamentului sumelor plasate în Pilonul II pentru un salariat care a contribuit permanent de la înfiinţarea acestuia la nivelul unui salariu mediu, arătând că acesta a obţinut un câştig anualizat de circa 7,1%, cu 2 puncte procentuale sub creşterea VUAN. O critică la acest exemplu a fost bazată pe faptul că fiecare salariat are propriul salariu, iar calculul, deşi reprezintă o medie nu ar fi reprezentativ la nivel individual. Însă, modalitatea de calcul prezentată anterior poate fi foarte uşor reluată pentru a determina randamentul obţinut de fondurile de pensii pentru contributori la nivel agregat, detaliat pe fiecare fond de pensii sau considerând anumite sub-perioade. De exemplu, în tabelul de mai jos , utilizând din nou datele APAPR am calculat randamentul obţinut pentru investitori considerând toate sumele transferate către fondurile de pensii până în luna iunie 2017, respectiv circa 29,43 miliarde lei. 

Sursa: calcule proprii pe baza datelor de pe site-ul Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România

Rezultatele indică un randament mediu anualizat de circa 7,05%, foarte apropiat de cel determinat pe baza unui salariat reprezentativ. Ce ne spune acest rezultat? Considerând toate sumele pe care le-au primit, fondurile de pensii le-au fructificat cu circa 7% pe an. În acelaşi timp, performanţa pură a administratorilor de fonduri a fost de circa 9,2% pe an, având în vedere creşterea VUAN.

Mai mult, acest calcul poate fi replicat şi la nivel individual, iar randamentul efectiv al fiecărui participant poate fi comunicat în informarea anuală sau permanent prin intermediul conturilor online.

De altfel, această modalitate de raportare, aşa cum tehnic este numită „money-weighted” (ponderată cu fluxul de contribuţii) este cea agreată de OECD pentru măsurarea performanţei fondurilor de pensii. Creşterea VUAN trebuie în continuare raportată şi explicată, dar ponderarea cu fluxul de contribuţii este obligatorie pentru determinarea randamentelor efective obţinute de participanţi. Acestea nu sunt reflectate în informaţiile pe care participanţii la sistem le primesc la acest moment.

Având în vedere toate acestea, propun următoarele modalităţi de îmbunătăţire a raportării randamentelor fondurilor de pensii:

1.       Explicarea mai bună a semnificaţiei creşterii VUAN pentru a nu fi interpretată ca randament obţinut de participanţi.

2.       Determinarea randamentelor efective ale sumelor investite de fondurile de pensii - ţinând cont de sumele efectiv transferate - detaliat pe fiecare fond de pensii şi ca o medie la nivel de sistem. Explicarea diferenţelor acestei măsuri faţă de creşterea VUAN.

3.       Determinarea randamentelor efective obţinute de fondurile de pensii pe sub-perioade. Pentru un contributor care a intrat în sistem mai târziu, informaţiile disponibile în acest moment cu privire la randament sunt insuficiente, cu atât mai mult cu cât randamentele obţinute au fost mai mici.

4.       Includerea în raportarea anuală primită de fiecare participant precum şi în conturile online a randamentului efectiv obţinut la nivel individual ţinând cont de fluxul de contribuţii.

5.       Colaborarea în acest demers cu mediul academic precum şi/sau ASF, asociaţii ale consumatorilor pentru a asigura reprezentarea tuturor celor interesaţi.

Concluzionând informaţiile publice existente în acest moment cu privire la randamentul Pilonului II de pensii nu sunt suficiente pentru ca participanţii să aibă o imagine clară cu privire la câştigul obţinut de aceştia raportat la sumele investite, iar o creştere a transparenţei, dincolo de beneficiul informării complete a clienţilor, poate genera şi externalităţi pozitive, de exemplu în sensul sporirii susţinerii publice pentru pensiile administrate privat.

 

Notă: Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului şi nu implică instituţiile cu care acesta este asociat
 

Autor: Bogdan Dumitrescu – Conferenţiar universitar doctor, Departamentul de Monedă şi Bănci, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Şef serviciu Consiliul Fiscal

                                               

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.