LIVE: Conferinţa ZF Agribusiness 2021, anul producţiilor istorice: Cum putem să menţinem rezultatele foarte bune? Ce rol joacă tehnologia, roboţii, senzorii şi dronele în dezvoltare?
Opinii

Raluca Popa, EY România: Raportarea DAC6, primele rapoarte, primele concluzii. Ce ar trebui să ia în calcul companiile în continuare?

La 31 ianuarie, termenul de raportare a aranjamentelor transfrontaliere derulate în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2020 realizate cu scopul de a obţine un avantaj fiscal a expirat. De asemenea, 28 februarie a fost termenul final pentru raportarea aranjamentelor ”istorice”, din perioada 25 iunie 2018 - 30 iunie 2020.

Potrivit unei comunicări a Camerei Consultanţilor Fiscali, Fiscul a primit doar 400 de raportări ale tranzacţiilor transfrontaliere până la finele lui martie. Aparent este un număr mic, însă, momentan, nu sunt disponibile informaţii suficiente astfel încât să putem compara cu ce s-a raportat în alte state europene. De asemenea, acest număr nu foarte mare ar putea ajuta autorităţile fiscale la stabilirea unei strategii de control orientată către companiile care au avut tranzacţii raportabile.

Contribuabilii trebuie să ţină cont că, pentru acele aranjamente realizate după 1 ianuarie 2021, se aplică regula generală a celor 30 de zile şi că, în cazul României, amenzile pentru neraportare sau raportarea cu întârziere pot ajunge la 100.000 de lei, adică la cel mai mare nivel din legislaţia fiscală (există ceva similar doar pentru neprezentarea Raportării pentru fiecare ţară în parte – CbCR/DAC4). În plus, deşi obligaţia de raportare revine în primul rând intermediarilor (consultanţi, contabili, avocaţi), sunt şi state membre, cum este cazul României, unde intermediarii raportează doar cu acordul contribuabilului relevant. În lipsa acestui acord, obligaţia de raportare îi revine automat contribuabilului. Deşi poate părea simplu, se pare că nu este chiar aşa, având în vedere numărul dosarelor depuse.

 

La ce să fie atente companiile şi ce acţiuni să întreprindă?

 

Momentul raportării. Este important pentru companii să nu omită un detaliu important - momentul de la care încep să curgă cele 30 de zile, şi anume de la primul pas în implementare. Altfel, este posibil ca, la momentul semnării documentelor de implementare a tranzacţiei, termenul să fie deja expirat. Prin urmare, departamentul financiar trebuie să fie extrem de agil şi vigilent, ca să identifice aceste tranzacţii încă din stadiile incipiente, pentru a putea îndeplini obligaţiile de raportare la timp. Pe de altă parte, însă, companiile pot avea tranzacţii raportabile care, în final, nu se implementează. Totuşi, dacă decizia de a nu implementa se ia după trecerea celor 30 de zile, obligaţia de raportare rămâne.

Să nu plece de la premisa că nu au nimic de raportat. Am observat în practică faptul că multe companii nu primesc instrucţiuni clare din partea grupului referitoare la ce au de raportat. Sau situaţia în care li se transmite că nu au nimic de raportat. Însă, la nivel de grup, nu se cunoaşte lista de tranzacţii derulate de societăţile din România in extenso (analiza vizează de cele mai multe ori tranzacţii materiale).

La nivel de grup pot exista, de asemenea, anumite contracte la care este parte şi România (de ex. contracte de cash pooling), pe care compania din România nu le-a raportat, dar le raportează entităţi afiliate din alte ţări. În astfel de situaţii, companiile nu trebuie să fie pasive, ci e important să verifice analiza făcută de entitatea din grup care a realizat raportarea – analiza poate fi relevantă şi pentru România. De asemenea, DAC6 ne cere să declarăm orice alte entităţi afectate de tranzacţia raportabilă, prin urmare, este posibil ca societatea din România să fi fost menţionată de o altă entitate care a făcut raportarea. Având în vedere că informaţiile raportate în baza DAC6 vor fi disponibile autorităţilor fiscale la nivel european, Fiscul din România poate afla pe această cale de tranzacţiile raportate de entităţile afiliate şi poate veni la firma locală cu întrebări. Astfel, trebuie urmărită orice tranzacţie raportată la nivelul altor societăţi din grup şi în ce măsură aceasta poate avea un impact asupra activităţilor societăţii din România.

Analiza în detaliu a informaţiilor. Indiferent de ce acţiuni de analiză şi selectare a tranzacţiilor în vederea raportării s-au întreprins la nivel de grup, este nevoie ca firmele din România să preia informaţia şi s-o detalieze. Pentru că mai mult ca sigur, grupul s-a concentrat pe tranzacţiile mari de care avea cunoştinţă şi nu a stabilit o listă detaliată a tranzacţiilor. În plus, firmele locale parte a unui grup multinaţional trebuie să verifice toate documentele justificative pentru a putea decela dacă concluzia trasă de grup, „nu aveţi nimic de raportat”, este cea corectă. Firmele mai trebuie să fie atente şi să solicite grupului toate documentele de care au nevoie pentru un dosar complet în România. Firmele locale sunt cele care vor trebui să justifice acţiunile întreprinse în faţa autorităţilor fiscale din România.

Nu în ultimul rând, amintim companiilor să aibă în vedere cazurile în care DAC6, aşa cum a fost transpusă în România, poate devia de la textul original al Directivei, precum şi interpretările incluse în Ghidul emis de autorităţile fiscale.

Tratamentul tranzacţiilor circulare. Este un exemplu de abatere de la textul Directivei. Potrivit OG 5/2020, semnul distinctiv cu privire la tranzacţiile circulare face trimitere la acţiuni de spălare a banilor, restrângând, astfel, sfera de aplicare faţă de textul original al directivei.

Pe de altă parte, ghidul DAC6 se referă generic la tranzacţii circulare care presupun interpunerea unor entităţi fără scop comercial sau tranzacţii care se compensează/anulează reciproc. Cu alte cuvinte, ghidul lărgeşte aria de analiză din perspectiva regulilor anti-abuz în cadrul viitoarelor inspecţii fiscale, atrăgând atenţia asupra acelor tranzacţii realizate fără un scop economic (care nu sunt destinate să producă avantaje economice, beneficii şi profituri) sau acelor tranzacţii care nu sunt oneste (au ca scop obţinerea avantajului fiscal).

Desigur, este discutabil în ce măsura un Ghid de aplicare poate prevala asupra textului OG 5/2020, dar mă aştept ca tranşarea acestei probleme să fie subsecventă identificării unor tranzacţii circulare, potenţial efectuate pentru obţinerea unor avantaje fiscale. În acest caz, fiscul are şi alte instrumente prin care să penalizeze companiile care au implementat aceste tranzacţii.

Material redactat de Raluca Popa, Partener Asociat, Asistenţă Fiscală şi Juridică, EY România


 

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.