Prelungirea negocierilor pentru încheierea unui acord comercial post-Brexit între Uniunea Europeană (UE) şi Marea Britanie ridică numeroase semne de întrebare cu privire la limitările care vor interveni începând cu 1 ianuarie 2021. Libera circulaţie a persoanelor, una din cele patru libertăţi fundamentale garantate de apartenenţa la UE, va fi, cu siguranţă, îngrădită. Cât de mult, depinde de rezultatul negocierilor dintre cele două părţi.
Regulile actuale privind circulaţia persoanelor între Marea Britanie şi UE rămân valabile până la finalul perioadei de tranziţie, respectiv până la data de 31 decembrie 2020. Cu alte cuvinte, cetăţenii britanici şi familiile lor vor putea în continuare să studieze, să trăiască şi să muncească în UE, ca şi până cum, fără acţiuni suplimentare. Aceeaşi regulă se aplică şi în cazul cetăţenilor europeni din Marea Britanie.
Perioada de tranziţie a fost convenită în baza acordului de retragere pentru a da timp celor două părţi să stabilească un cadru preferenţial de relaţionare post-Brexit pe toate palierele, inclusiv în privinţa circulaţiei persoanelor. Însă având în vedere că mai este foarte puţin timp până la expirarea acestei perioade, iar prelungirea ei nu este posibilă, statele implicate par a se pregăti mai degrabă pentru situaţia în care 2021 începe fără un acord. Cum afectează acest aspect statutul cetăţenilor britanici stabiliţi în România, respectiv pe cel al românilor care locuiesc în Marea Britanie?
Ce trebuie să facă cetăţenii britanici din România
În cazul României, cetăţenii britanici continuă să beneficieze de acelaşi tratament care li se aplică cetăţenilor unui stat membru UE pentru a putea călători, locui, lucra sau studia în ţara noastră. Documentele de şedere eliberate de Inspectoratul General pentru Imigrări acestora, dar şi dependenţilor, până la finalul anului 2020 vor fi recunoscute până la data de 31 decembrie 2021, iar valabilitatea celor care expiră va fi prelungită până la aceeaşi dată. Guvernul României a emis o ordonanţă de urgenţă aplicabilă în cazul unui Brexit fără acord, potrivit căreia cetăţenii Marii Britanii înregistraţi în România până la finalul perioadei de tranziţie vor avea la dispoziţie un an să îşi reglementeze noul drept de şedere.
Pentru britanicii care vin în România după 1 ianuarie 2021, cel mai probabil va fi aplicat regimul comun cetăţenilor non-UE, dacă nu se ajunge la un acord care să stabilească condiţii speciale în acest caz.
Pe de altă parte, autorităţile române nu au încă un răspuns referitor la statutul cetăţenilor britanici în România după 1 ianuarie 2021 în situaţia în care se ajunge la un acord, pentru că acesta depinde de rezultatul negocierilor dintre UE şi Marea Britanie.
Aşadar, în acest moment, singura certitudine este că cetăţenii britanici care se înregistrează în România până la 31 decembrie 2020, vor beneficia de prelungirea automată a dreptului de şedere pentru încă un an.
Românii stabiliţi în Marea Britanie trebuie să solicite noul statut
La rândul lor, românii stabiliţi în Marea Britanie până la data de la 31 decembrie 2020 vor continua să beneficieze de acelaşi tratament care li se aplică în prezent în calitate de cetăţeni ai unui stat membru UE pentru a putea locui, lucra sau studia în Regatul Unit. Cei care vor să rămână acolo şi după finalizarea perioadei de tranziţie trebuie să se înregistreze pentru obţinerea noului statut de rezident. În acest scop, guvernul britanic a creat un sistem de înregistrare (EU Settlement Scheme - EUSS) prin care cetăţenii europeni, inclusiv români, pot solicita noul statut. Termenul pentru depunerea acestei solicitări este 30 iunie 2021.
Românii care vor dori să se stabilească în Marea Britanie după 1 ianuarie 2021 cel mai probabil vor fi trataţi ca orice alt cetăţean non-UE, în cazul în care nu va exista un acord între părţi care să stabilească un regim mai favorabil.
Aşadar este evident că, de anul viitor, regulile privind libera circulaţie a persoanelor între UE şi Marea Britanie se vor schimba. Indiferent de rezultatul negocierilor pentru un acord post-Brexit, atât companiile, cât şi cetăţenii afectaţi de schimbări trebuie să se asigure că sunt îndeplinite formalităţile de înregistrare, pentru a fi evitate disfuncţionalităţile care pot apărea în acest context, atât în cadrul desfăşurării activităţii, cât şi din perspectiva dreptului de şedere.
Material de opinie de Radu Derscariu, Director, şi Mihaela Vechiu, Manager, Global Employer Services, Deloitte România
