Guvernul Tariceanu se afla sub presiunea a doi factori externi: Raportul de Tara in pregatire la Bruxelles si clauza salvgardarii care ar amana cu un an integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. De aceea viteza devine conditia sa vitala. Guvernul a hotarat deci sa indese intr-un singur pachet legislativ doua capitole majore ale integrarii - Codul proprietatii si reforma justitiei, desi fiecare din acestea are probleme nerezolvate.
Liderul democrat Emil Boc, jurist de meserie, pretinde ca dat fiind ca urgenta este imperativul zilei, nu este in neregula sa prezinte cele doua in acelasi pachet la asumarea raspunderii. Si purtatorul de cuvant al PNL Eugen Nicolaescu sustine acelasi lucru, argumentand in plus ca PSD nu este in stare sa ia parte la o dezbatere democratica, asa cum s-a vazut la Declararea Averilor.
Codul proprietatii este cea mai importanta dar si cea mai complexa piesa legislativa a integrarii. Guvernul Tariceanu o ataca pieptis, cu afirmatii categorice, fara sa se sinchiseasca de complexitatea problemei: "Statul va restitui fara echivoc toate imobilele care se afla in proprietatea sa fostilor proprietari deposedati in mod abuziv" - declara ministrul Bogdan Olteanu. Este vorba de vreo 40.000 de imobile urbane. Si alt ministru, Flutur, este convins ca prin cateva prevederi legale va rezolva retrocedarea proprietatilor funciare, care a dat nastere la peste un milion de litigii in justitie. Avem de-a face cu monumentala eroare politica numita prescurtat Legea 18, care a creat cea mai faramitata agricultura din Europa si a permis nenumarate abuzuri ale primarilor, fara ca vreunul sa fi fost sanctionat in 15 ani.
Desigur este bine sa se legifereze niste principii legale pentru judetele tarii, dar sa nu ne facem iluzia ca aceasta va rezolva problema proprietatii agricole din Romania. Guvernul pretinde ca are terenuri si pentru refacerea marilor proprietati agricole pana la 50 de hectare, citand cazul Balta Brailei si cele 59.000 de hectare ocupate de institute si statiuni de cercetare. In privinta cladirilor urbane se tine seama ca 85% din casele nationalizate au fost cumparate pe baza legii 112 si in masura in care cumparatorii erau chiriasi se va respecta aceasta baza legala. In sfarsit in masura in care nu se poate aplica restituirea in natura se preconizeaza plata unor despagubiri in actiuni si conturi de stat cu un mecanism rapid de transformare in bani cash.
Si reforma justitiei se dovedeste mai complicata decat se dovedea la inceput. Doamna Macovei a descoperit ca reforma nu este doar de natura legislativa, ci are si o componenta depersonala care deriva din aceea ca grosul magistratilor din instantele superioare este mostenit de la regimul comunist si revigorat de puterea pesedista. Pentru a demonta aceasta structura, doamna Macovei, si-a inchipuit ca poate institui un mecanism de numire si revocare a inaltilor magistrati de catre ministrul justitiei si presedintele tarii. Intr-o scrisoare adresata Consiliului Suprem al Magistraturii, consilierul UE, Dieter Schlafen se opune acestui mecanism de interventie a puterii executive in Justitie si aminteste ca incheierea negocierilor la capitolul justitie a fost posibila datorita celor trei legi de reforma adoptate de parlamentul roman in vara trecuta. La ora cand scriem acest articol nu se cunoaste inca formula gasita de doamna Macovei pentru a satisface exigentele comunitare cu privire la asigurarea independentei justitiei in sistemul statului de drept. In politica, la fel ca si pe soselele tarii, viteza trebuie adaptata la conditiile rutiere dictate in acest caz de independenta judiciara.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
