Pandemia Covid -19 reprezintă o ameninţare directă pentru prosperitatea urbană, marile oraşe de business, turistice şi culturale pot avea mari probleme din punct de vedere economic dacă această criză trece dincolo de 1 an.
La New York, marii proprietari de clădiri de birouri au ajuns să ceară public chiriaşilor – bănci, companii din IT, grupuri financiare mondiale – să-şi aducă angajaţii la birouri: cu cât angajaţii vor lucra mai mult de acasă, cu atât mai mult vor da faliment businessurile din New York, scrie Bloomberg.
Nu va trece mult şi vom întâlni aceeaşi problemă şi în Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, oraşe care au poluri de birouri în jurul cărora s-au dezvoltat malluri, centre comerciale, mici magazine utilitare, cafenele, restaurante, covrigării, hoteluri, etc.
În joc sunt vânzări anuale de peste 5 mld. euro.
În Bucureşti stocul de birouri moderne depăşeşte 3,2 mil. mp, unde lucrează între 350.000 – 400.000 de corporatişti.
Dacă am pune un salariu net de 1000 de euro, am avea venituri de 350 – 400 mil. euro pe lună, adică între 4,2 – 4,8 mld. euro pe an.
Cel mai bun reper privind situaţia din birouri şi impactul pandemiei este staţia de metrou Aurel Vlaicu din capitală, cu mallul Promenada, cea mai aglomerată din Bucureşti.
În 2019 traficul a fost de 8,1 mil. călători, în creştere cu 50% în ultimii 5 ani. La Politehnică traficul a fost de 4,3 mil. călători, la Aviatorilor de 4,7 mil. călători, iar la Grozăveşti, unde au răsărit birourile The Bridge, traficul a fost de 3 mil. călători.
Cele mai aglomerate staţii din Bucureşti sunt Aurel Vlaicu, Piaţa Sudului, Piaţa Unirii şi Piaţa Universităţii.
În zona Aurel Vlaicu sunt peste 450.000 mp de clădiri de birouri, cu aproape 50.000 de corporatişti. În iulie 2020 traficul în staţia de metrou a fost de 40% faţă de iulie 2019.
Andrei Boca, senior leasing manager la Globalworth, cel mai mare proprietar de clădiri de birouri spune că din datele lor, prezenţa la birou este de 35-40%, restul angajaţilor lucrând de acasă.
El speră la o revenire treptată la birou a corporatiştilor de până la 90% până la finalul anului.
După cum evoluează numărul de îmbolnăviri cu Covid-19, mulţi angajaţi vor dori să rămână în continuare acasă, chiar dacă acest lucru începe să devină o problemă psihică, cu efect negativ asupra interacţiunilor umane. Dacă mai sunt şi copii prin casă care nu merg la grădiniţă sau la şcoală din cauză de Covid-19, dezastrul este total.
Dacă numai 50% dintre corporatişti s-au întors în birouri, acest lucru are un impact major asupra afacerilor şi vânzărilor din jurul clădirilor – începând de la malluri până la curăţătoriile de haine.
Comercianţii din malluri se uită cu groază la scăderea de trafic şi, implicit, la reducerea dramatică a vânzărilor cu 40-50%.
În cea mai bună situaţie vânzările vor ajunge la 70% faţă de nivelul de dinainte de criză, asta dacă pandemia îşi va încetini ritmul.
În cazul în care ne vom confrunta cu noi valuri, proprietarii de malluri s-ar putea să ajungă să ceară „chirie 0” numai să nu plece chiriaşii.
Deci cum, în ce condiţii, şi cine îi readuce pe corporatişti la birouri astfel încât aceste zone, cu businessurile create în jurul lor să nu se prăbuşească de tot?
