Pierdem bani europeni pentru ca nu ne place disciplina

Fundamentarea unui buget care sa asigure cresterea economica, in special in sectorul constructiilor, finantarea cresterii economice cu fonduri europene si fonduri proprii rezultate din reducerea cheltuielilor administratiei centrale si locale si avantaje fiscale pentru stimularea agentilor economici reprezinta in opinia mea principalele masuri anti-criza care ar trebui luate.

Astfel, deblocarea platilor de la buget ar avea menirea de a aduce lichiditate in economie. Cea mai mare problema in aceste zile este evitarea blocajului financiar. Firmele fie nu si-au incasat banii de la stat, fie au de recuperat TVA. Punerea imediata in circulatie a acestor bani este esentiala. Procedurile de rambursare de TVA care pot sa dureze si pana la un an nu genereaza decat blocaj financiar.

In ceea ce priveste bugetul, as fundamenta unul care sa asigure cresterea economica, in special in sectorul constructiilor (prin lucrari publice/private de infrastructura). O buna parte a bugetului anului 2009 trebuie directionata catre investitii si in special catre investitii in infrastructura. In afara de alocarea prin buget a unei parti din fondurile necesare Guvernul, prin ministerele de resort, ar trebui sa urgenteze demararea lucrarilor la aceste proiecte de infrastructura. Tot ministerele trebuie sa asigure continuitatea acestor lucrari pana la finalizare pentru ca altfel ne trezim ca nu vom face decat sa sapam niste gropi in care vom arunca bani. Respectarea termenelor, odata lucrarile incepute, este esentiala. De ce sunt necesare aceste investitii? Deoarece 10 lei alocati de la buget atrag inca 10 din fonduri europene, inca 10 dintr-un parteneriat public privat si inca 10 din credit bancar. Si asa s-au facut 40 de lei, dar a fost nevoie de cei 10 lei de la buget pentru a-i atrage pe ceilalti. Acesti 40 de lei vor crea locuri de munca si astfel o parte se va intoarce tot la buget prin taxe si impozite pe venit, dar si prin TVA si impozit pe profit. Avand in vedere nivelul taxelor si impozitelor din Romania, suma care se va intoarce la buget va fi foarte probabil mai mare decat cei 10 lei alocati intial.

Pentru finantarea cresterii economice ar putea fi utilizate fonduri europene si fonduri proprii rezultate din reducerea cheltuielilor administratiei centrale si locale. In ultima instanta, prin imprumuturi ale statului, dar nu neaparat de la FMI. Absorbtia fondurilor europene ar trebui sa fie una dintre primele prioritati ale Guvernului. Este cea mai ieftina sursa de finantare, dar impune disciplina in cheltuirea banilor si proiecte viabile si corect fundamentate. Aici stam noi cam prost. Nu prea ne place disciplina si corectitudinea si ar putea sa ne coste pierderea unei parti insemnate din aceste fonduri. Gasim tot timpul o scuza in spiritul nostru balcanic/latin, dar cum de grecii sau portughezii sau spaniolii au reusit?

Referitor la agentii economici, acestia ar trebui stimulati sa pastreze locurile de munca (poate prin reducerea programului de lucru si a salariilor). Desigur, pentru aceste masuri de natura protectiei sociale, agentii economici ar trebui sa beneficieze de avantaje fiscale. Impactul social al disponibilizarilor in masa este mult mai mare decat reducerea veniturilor salariatilor ca urmare a reducerii programului de lucru. Pentru a pastra numarul locurilor de munca, chiar in conditiile reducerii volumului productiei realizate, agentii economici ar trebui sa beneficieze de facilitati care sa aiba efecte similare in reducerea costurilor cu cele produse de disponibilizari. Astfel de facilitati ar putea fi reducerea contributiei angajatorului la diverse fonduri.