Opinii

Până ieri, era mare dispută între proprietarii de malluri şi chiriaşii lor retaileri: cine îşi asumă pierderile crizei? Cum s-a ajuns însă ca în Bucureşti pentru o pereche de ciorapi să fii nevoit să te urci în maşină şi să te duci la mall nu mai întreba nimeni

Opinie Sorin Pâslaru - redactorul-şef al ZF

Până ieri, era mare dispută între proprietarii de...

Autor: Sorin Pâslaru

22.03.2020, 10:00 5893

Toate modelele de business vor fi puse de acum înainte la grea încercare, iar tot ceea ce înseamnă afaceri care presupun aglomerări de oameni vor avea o primă de risc substanţială. Spre exemplu, până ieri, cea mai puternică dispută comercială era între deţinătorii de malluri - marile centre comerciale care domină astăzi comerţul din România, în Bucureşti şi marile oraşe - şi chiriaşii lor, companii nealimentare.

Toată săptămâna trecută, retailerii non-alimentari au cerut imperativ ca proprietarii de malluri să nu le mai ceară chiriile, în condiţiile în care traficul şi vânzările s-au redus cu 100%, şi au obţinut această decizie aseară. Contractele între proprietarii de malluri şi chiriaşi erau atât de dure, încât chiar şi în condiţiile unei evidente calamităţi din punctul de vedere al vânzărilor, aceştia trebuiau să plătească în continuare chirie. Dacă nu, penalităţile erau uriaşe. Contractele erau încheiate pe 2, 3 sau chiar 10 ani. Retailerii non-food au cerut închiderea astfel încât să invoce acest motiv al unei clauze de forţă majoră şi să nu mai plătească chirie.

Însă aceste contracte au fost acceptate pentru că retailerii au făcut tone de bani şi ar face în continuare, în condiţii normale, în aceste malluri unde traficul este asigurat.

Nimeni nu îşi punea problema înainte de această criză că s-a ajuns la o situaţie absolut anormală prin care tot ceea ce înseamnă magazin nealimentar a dispărut de pe străzile Bucureştiului, cel puţin în zonele centrale şi semi­centrale, iar mallurile au absorbit ca un vortex tot comerţul nealimentar. Vad, vad şi iarăşi vad comercial. Mii de maşini în parcările de suprafaţă, noxe dezastruoase în parcările subterane, locuri de joacă peste măsură de aglomerate, spaţii de luat masa - aşa-numitele food-court - pline de resturi de mâncare şi amestec de mirosuri de nesuportat. La asta s-a ajuns ca urmare a încurajării peste măsură a acestui tip de comerţ centralizat, insularizat, care pur şi simplu a sufocat aspirând clienţii orice posibilitate de comerţ stradal decent al unui mic magazin de haine, al unei cafenele sau al unei cofetării de cartier.

Până ieri, în Bucureşti, ca să îţi iei o pereche de ciorapi sau o cămaşă, trebuia să te urci în maşină sau într-un mijloc de transport şi să te duci la mall. Proprietarii acestor malluri practic au pus o vamă pe orice bun vândut, pe orice pereche de pantofi sau de blugi cumpărată de un bucureştean. Nimeni nu spune că organizarea unor astfel de spaţii nu este binevenită şi că libertatea comerţului nu trebuie încurajată, însă este necesar un echilibru. Când pentru un cui, un patent, un lighean, un caiet sau un tricou, trebuie să te urci în maşină pentru că pe o rază de 3 km nu mai există un magazin stradal de unde poţi cumpăra aceste lucruri, atunci este clar un dezechilibru.

Poate că această criză va determina regândirea completă a modelului de business comercial.

Se vede acum că niciun câştig peste limitele normale nu poate să nu vină la un moment dat şi cu riscuri.

Nu mai vorbim de faptul că aceste megamalluri şi mari complexuri comerciale au apărut de multe ori prin diverse operaţiuni care au fost ulterior anchetate, unde s-au formulat chiar condamnări, cum este cazul mallului Băneasa, construit pe o suprafaţă scoasă abuziv din proprietatea Academiei de Ştiinţe Agricole.

Pe acel teren de zeci de hectare, unde trebuiau să fie pepinierele de meri, peri şi pruni sub îngrijirea profesorilor şi studenţilor de la Agronomie, creşte astăzi un „lan“ de mii de maşini, fiind una dintre cele mai poluate zone ale Bucureştiului. Astăzi generic vorbind, pentru că tocmai a fost anunţată închiderea acestui complex comercial, proiectat parcă în ciuda pietonilor şi unde şoferii mai aveau puţin şi intrau cu maşinile în mall ca să îşi facă cumpărăturile.

Spaţiile imense de retail, marile centre comerciale întinse pe hectare întregi se dovedesc astăzi că au costuri ascunse uriaşe, care vor fi decontate de toţi. Iată că eficienţa poate fi câteodată teoretică, pentru că nu sunt luate în considerare costurile ascunse, nepunând la socoteală aici efectele de poluare precum şi cele de distrugere a ţesutului comercial şi social pe care micile magazine stradale îl pot menţine.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO