Opinii

Opinie Sorin Paslaru: Dacă ei nici să taie nu ştiu, de unde să te aştepţi să aducă creştere economică?

26.01.2011, 23:59 191

Prin lipsa de logică, de specialişti şi de eficienţăadministrativă, guvernul Boc îşi subminează propriile politici,altfel raţionale, de limitare a cheltuielilor excesive cu salariilebugetarilor şi cu pensii speciale.

În 2009, a fost promovată o lege unică a salarizăriibugetarilor, în condiţiile în care diferenţele între cel mai mic şicel mai mare salariu de bugetar erau prezentate ca ajungând şi pânăla 1 la 100.

Legea, care urma să restrângă grila până la o diferenţă maximăde 1 la 12 şi cel mai mare salariu să fie al preşedintelui, aînceput cu stângul. În loc să se facă iniţial o analiză astructurii salariilor, pe grupe de cheltuieli, cu evidenţiereasalariilor mai mari decât ale preşedintelui, birocraţii au făcutîntâi legea.

Apoi, în ianuarie 2010, la aplicare, au început să aparăefectele. Dar în loc să fie aduse într-o grilă rezonabilă salariileunde trebuia, în instituţii autofinanţate de exemplu,îngrijitoarele de la creşe au constatat că faţă de 900 rămăseserănumai 700 de lei pe lună. Acolo era problema grilei, lainfirmiere.

Proastele efecte ale legii s-au văzut rapid în lipsa de economiela buget. Risipa continuând şi resursele terminându-se, a fostnevoie de o tăiere de 25% a tuturor salariilor în mai 2010.

Abia în iunie 2010 unele ministere şi instituţii au început săpună pe site veniturile angajaţilor şi au fost scoase la ivealădiscrepanţele. Discrepanţe existente cu toată că fusese dată o legea salarizării unitare care ar fi trebuit să le reducă şi să leînscrie într-o grilă.

Nu era normal să fi pus aceste salarii pe net de la început?

Tot în încercarea de a scoate la iveală risipa din sectorulpublic, primul lucru pe care l-a făcut noul premier britanic DavidCameron a fost să pună pe site anul trecut numele, funcţia şiveniturile tuturor funcţionarilor din sectorul public britanic care câştigă mai mult decât premierul.

Întâi a măsurat, apoi a acţionat.

Guvernul român însă dă întâi legea, ordonanţa sau hotărârea şiapoi se trezeşte că nu are timp să o aplice şi că iese exact inversfaţă de cum trebuia. La fel, cu pensiile speciale pentru foştiiangajaţi din Ministerul de Interne şi Ministerul Apărării.

Ziarul Financiar a scris încă din 2007, pe prima pagină, despreaceastă situaţie în care pentru 150.000 de foşti ofiţeri şisubofiţeri, dintre care o parte au lucrat în Securitate, statulcheltuia direct de la buget circa un miliard de euro pe an. Pentrucomparaţie, bugetul de pensii publice total, care nu se intersectacu bugetele de pensii al MAI şi MapN, era de circa 10 miliarde deeuro pe an împărţit la 5,5 milioane de pensionari.

Deci ceva trebuia făcut. Dar ca să faci ceva, întâi trebuie săînţelegi, să te documentezi, să faci un raport de 100 de pagini. Afăcut aşa ceva guvernul? Nu, doar a făcut declaraţii pompieristiceprin conferinţe de presă.

Altfel ar fi priceput mai mult şi mai mulţi dintre oficiali câte categorii de pensii speciale erau în România, cum eraufinanţate, tot contextul şi ce măsuri trebuia luate.

Dacă şi-ar fi pus problema ce efecte va avea hotărârea de guvernde aplicare a recalculării pensiilor speciale ale militarilor şipoliţiştilor, ar fi realizat că nu este destul timp pentrurecalculare, că poate nu este cea mai bună soluţie să puipensionarii să-şi caute actele. Mai mult, dacă şi-ar fi pusproblema efectelor în termeni de cheltuieli, ar fi calculat şiimpactul bugetar al noilor pensii şi ar fi observat că, cel puţinpentru primele 25.000 de pensii de militari recalculate, efortulbugetar este mai mare cu 8% decât cel anterior.

Deci reforma pensiilor speciale a fost făcută pentru a corectaexcesele, adică faptul că 3% din pensionari consumă circa 10% dintot ce înseamnă cheltuieli pentru pensii (buget public de pensiiplus alocări din bugetele ministerelor pentru pensii), şi când colocheltuielile cresc, adică excesele se accentuează.

Acum, care este soluţia? Bineînţeles, amânarea aplicării şi onouă ordonanţă de urgenţă. Bâlbâiala continuă. Ca şi la salarizareaunică.

În toamna anului trecut, guvernul a mai dat încă o lege asalarizării unice. Primele salarii, pe ianuarie, urmează de acum săintre în plată. După experienţele cu legea anterioară a salarizăriişi recalcularea pensiilor, este foarte posibil să fie nevoie de oaltă lege. Va începe un nou show.

Cu alte cuvinte, nici măcar să taie nu ştiu. Atunci, de unde sămai aducă şi creşterea economică pe care o aşteaptă toatălumea?

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO