Opinii

Opinie primită la redacţie: Reducerea cotei de TVA - soluţie de răspuns la criza actuală?

Opinie Alin Negrescu, Tax Partner, KPMG în România

Criza medicala globala generata de pandemia COVID-19 preconizeaza si o criza economica, unii analisti estimand ca aceasta ar putea fi chiar mai ampla decat Marea Depresiune din anii '30 si decat Marea Recesiune din 2009, care a urmat crizei financiare internaţionale. 

Semnale extrem de pesimiste au fost lansate de catre institutiile financiare internationale, in frunte cu Fondul Monetar Internaţional, care estimeaza in ca economia mondiala va scadea cu aproximativ 3% în 2020, din cauza impactului pandemiei COVID-19, influentata fiind si de contractiile din SUA de aproximativ 6%, de 7,5% in Zona Euro şi 5% in Japonia.

Asadar, in mod evident, pe langa actiunile de contracarare a crizei medicale, vedem o preocupare accentuata din partea guvernelor statelor lumii de identificare a unor solutii de atenuare a efectelor crizei economice asociate.

Pe langa investitii, consumul este un element de stimulare a economiei extrem de important, mai ales ca, spre deosebire de criza financiara din 2008 – 2009, criza actuala nu este o criza de lichiditate, ci dimpotriva, fenomenul de distantare sociala a generat un surplus de lichiditate. In Romania, consumul a constituit principalul motor al cresterii economice din ultimii ani, surclasand (din pacate) investitiile si productia industriala. In acest context, in perioada urmatoare, pe langa investitii, masurile economice care sa stimuleze consumul, cu siguranta ar trebui sa fie avute in vedere.

Reducerea TVA, ca principala taxa de consum, reprezinta fara doar si poate o masura la indemana autoritatilor si care ar putea crea premisele unei stimulari a consumului in economie. Germania, cea mai puternica economie a UE a anuntat recent un pachet de masuri urias de aproximativ 130 miliarde Euro pentru sprijinirea economiei, iar una dintre principalele masuri se refera la reducerea cotei standard de TVA de la 19% la 16%, incepand cu 1 iulie 2020 si pana la finalul acestui an. Marea Britanie discuta intens la nivel guvernamental posibilitatea unei reduceri a cotei de TVA ca masura de stimulare a consumului si de repornire a motoarelor economiei.

Atunci cand se are in vedere reducerea cotei de TVA trebuie insa luate in considerare cel putin doua aspecte importante pe care le vom detalia in cele ce urmeaza.

Pe de o parte, analiza functionarii mecanismelor de piata care ar trebui sa permita translatarea unei reduceri de TVA direct in preturile finale platite de consumatori. Istoria recenta ne-a aratat ca nu orice reducere de TVA este insotita si de o reducere a preturilor finale, iar acest lucru pune in discutie eficacitatea macroeconomica a unei astfel de masuri fiscale in ceea ce priveste stimularea consumului.

Pe de alta parte, trebuie avut in vedere faptul ca orice asemenea reducere a fiscalitatii trebuie insotita de masuri complementare de echilibrare a veniturilor bugetare. In contextual actul, cu un deficit bugetar aflat sub presiunea cheltuielilor bugetare in crestere, orice asemenea masura de reducere a cotei de TVA nu poate fi discutata in mod izolat, ci doar ca parte a unui pachet de masuri care sa asigure echilibrul bugetar sau chiar o imbunatatire in acest sens.   De asemenea, nu trebuie sa uitam ca in Romania problema colectarii TVA este un subiect extrem de sensibil si intens dezabatut, avand in vedere ca ne situam de ani buni la coada clasamentului in randul statelor membre ale UE cu un decalaj de TVA de aproximativ 38%; cu alte cuvinte, colectam cu 38% mai putin decat ar trebui in mod normal. Strict din punct de vedere al calculelor matematice si statistice, reducerea cotei de TVA contribuie in mod evident la reducerea acestui decalaj, dar pe fondul problemei de colectare lucrurile raman neschimbate. Decalajul de TVA este atat o problema de colectare a veniturilor la bugetul de stat, dar si o problema de soliditate a intregului sistem economic in ansamblul sau, pentru ca sa nu uitam, TVA este o taxa care intervine la fiecare ciclu de tranzactionare pana la punctul final al consumului. Asadar, o problema in ceea ce priveste colectarea TVA inseamana de fapt o problema profunda a intreg lantului economic. 

Cand vorbim despre decalajul de TVA, una dintre cauzele principale a acestuia este pusa pe seama problemelor care exista inca in ceea ce priveste eficienta si eficacitatea procesului de administrare si colectare. In acest sens, modernizarea si digitalizarea ANAF, demersuri absolut esentiale pentru o mai buna colectare a taxelor, au devenit subiecte nelipsite din agenda fiecarei guvernari din ultimii ani si, desi s-au facut anumiti pasi importanti in acest sens, exista inca foarte multe lucruri de pus la punct, in special in ceea ce priveste infrastructura informatica. De aceea, pentru a putea avea niste rezultate concrete intr-un orizont de timp cat mai scurt trebuie sa existe un angajament ferm din partea guvernului si un plan de actiune foarte bine articulat.

Pe langa modernizarea sistemelor ANAF de administrare si colectare a TVA, un alt aspect prin care se pot obtine rezultate foarte bune in ceea ce priveste incasarile din TVA vizeaza masurile de combatere a evaziunii fiscale care exista in acest sector. O parte importanta a acestui decalaj are ca sursa fenomenul de frauda si evaziune, acea parte a economiei pentru care trebuie implementate urgent masuri concrete de reducere a acestui fenomen infractional. Exista in continuare, probleme in ceea ce priveste eficienta si eficacitatea actiunilor de inspectie fiscala, fiind nevoie de analize serioase in ceea ce priveste identificarea zonelor de risc si concentrarea resurselor catre actiuni menite sa asigure obtinerea unor rezultate concrete. De asemenea, rambursarile de TVA, care in pofida masurilor recent adoptate de catre autoritati cu privire la accelerarea acestora, reprezinta o zona unde lucrurile trebuie imbunatatite, fiind nevoie de mai multa predictibilitate in ceea ce priveste perioada in care companiile isi primesc banii de la buget din momentul in care au depus solicitarea de rambursare. Dincolo de partea ce tine de asigurarea lichiditatilor la nivelul companiilor, functionarea corespunzatoare a rambursarilor de TVA constituie si un factor de stimulare a conformarii colectarii TVA si un fundament important al unui sistem fiscal sanatos.            

Toate aceste masuri sunt interconectate intre ele, pentru ca asigurarea unor sisteme prin care se asigura colectarea informatiilor privind tranzactiile desfasurate de catre companii in timp real de catre autoritatile fiscale, le permite acestora sa identifice mult mai rapid eventualele zone de evaziune si, bineinteles, sa fie in masura sa implementeze masuri concrete de prevenire si combatere a acestui fenomen.   

Nu este vorba de miracole, ci de lucruri foarte simple, nu trebuie sa inventam absolut nimic, sunt solutii pe care alte state le-au implementat de cativa ani buni, iar rezultatele se vad direct in imbunatatirea modului de colectare si administrare a sumelor de TVA. Implementarea unor solutii de digitalizare si automatizare, capabile sa colecteze date de la contribuabili si sa le utilizeze in efectuarea analizelor de risc, permitand astfel o mai buna vizibilitate a zonelor cu risc si, bineinteles, concentrarea eforturilor de control in acest sens, dezvoltarea unui adevarat parteneriat intre autoritatile fiscale si contribuabili, reducerea perioadei de rambursare a sumelor de TVA catre contribuabili, sunt masuri pe care suntem obligati sa le adoptam pentru ca, altfel, riscam sa avem serioase probleme de competitivitate in randul statelor din regiune.         

Ne uitam in jurul nostru si nu putem sa nu observam cum, in ultimii ani autoritatile din Polonia, Ungaria, Bulgaria au adoptat pachete intregi de masuri pentru reducerea decalajului de TVA si asta pentru ca au inteles foarte bine faptul ca, pe de o parte, este vorba despre sume importante care pot fi colectate la bugetul de stat iar, pe de alta parte, au realizat ca diminuarea fraudei de TVA, imbunatatirea sistemului de administrare si colectare, functionarea corespunzatoare a mecanismului de rambursare a TVA catre companii, contribuie in mod direct la crearea unui mediu economic sanatos si competitiv, mult mai rezistent la penetrarea fenomenului de frauda. Rezultatele sunt evidente, iar Polonia, de exemplu, a reusit performanta ca pe parcursul ultimilor cinci ani sa reduca decalajul de TVA aproape la jumatate (de la 24% in 2015 la aproximativ 14% in 2017).

In concluzie, reducerea cotei de TVA constituie fara doar si poate o masura care poate ajuta si sustine cresterea consumului, aceasta fiind una dintre parghiile considerate utile pentru redresarea economiilor puternic afectate de masurile impuse de pandemia COVID-19. Dar, asa cum am aratat mai sus, o astfel de masura trebuie insotita de masuri complementare astfel incat sa se poata evita scaderea veniturilor fiscale la bugetul de stat. Modernizarea si digitalizarea structurilor de administrare si colectare ale ANAF reprezinta masuri testate si verificate de alte state, beneficiile vazandu-se destul de rapid intr-o imbunatatire semnificativa a gradului de colectare, lucru care ar putea balansa o eventuala reducere de cota a TVA.  

 
 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.