Piaţa imobiliară se mişcă. O confirmă datele statistice oferiteoficial de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România. În2010, la nivel naţional, s-au încheiat mai multe tranzacţii decâtîn 2009.
Comparativ cu anii de boom imobiliar, este adevărat că atâtnumărul, cât şi valoarea totală a afacerilor imobiliare s-audiminuat considerabil. Deşi interesul pentru noi achiziţii în acestdomeniu a scăzut, puţini români au realizat că puterea lor deachiziţie în imobiliare a crescut, pe anumite segmente chiarconsiderabil.
Dacă facem o referire şi la sumele economisite de populaţie,care au crescut cu 5 miliarde de euro în ultimii 2 ani, avem încăun argument palpabil că în 2011 imobilele sunt mult mai accesibiledecât în 2008.
Astfel, cu aceiaşi bani orice persoană are astăzi posibilitateasă cumpere o casă mult mai bună decât înainte, fie că ne referim lalocaţie, an de construcţie, suprafaţă, finisaje etc.
Pentru cei interesaţi de terenuri, veştile sunt şi mai bune! Înzonele ultracentrale, mulţi proprietari de terenuri au coborâtpreţul până la 50%, iar în zonele periferice se pot achiziţionaloturi cu suprafeţe mari cu discount-uri de până la 80%! Pe acestsegment de piaţă, cele mai puţin afectate au rămas terenurileagricole compacte, suprafeţe mari - minimum 100 hectare, care suntîn continuare "vânate" în special de investitorii străini. Având învedere că în anumite ţări din Europa Occidentală preţurile laaceastă categorie de proprietăţi sunt de câteva ori mai mari şicalitatea solului este inferioară celui din România, orice astfelde achiziţie este justificată. Dovadă stau zecile de mii de hectarede terenuri agricole cumpărate de firme străine care se ocupă deexploatări agricole la nivel mondial.
Guvernul, prin Programul "Prima Casă", a dat o gură de oxigenpieţei imobiliare, oferind cu ajutorul băncilor o dobândă lacredite acceptabilă: Euribor Ă 4 - 4,5% şi avans minim de 5%. Afost o mână întinsă celor care nu au ţinut cont de trenduldescrescător al pieţei şi au achiziţionat o primă proprietate pânăîn 60.000 euro. Cu ajutorul statului s-a amplificat puterea decumpărare în imobiliare.
În fiecare an, românii plecaţi în străintate la muncă trimitcâteva miliarde de euro, prin bănci sau cash. O parte din acestesume se regăseşte în diverse achiziţii imobiliare. În aceeaşicategorie putem încadra parţial şi banii negri care circulă îneconomia românească. Toate aceste sume, miliarde de euro, aucrescut puterea de cumpărare în imobiliare şi au susţinut aceastăpiaţă în condiţii de criză economică.
Ce urmează vom vedea... Cert este că există suficientelichidităţi la nivel naţional pentru ca piaţa imobiliară să sedezgheţe odată cu mult aşteptata ieşire din recesiunea economică.Oferte imobiliare există, vor fi şi mai multe. Lipseşte încăapetitul investiţional. Băncile nu s-au mai arătat interesate sărişte nimic în imobiliare. Până nu-şi vor cuantifica nivelulpierderilor suferite în acest domeniu este greu de presupus că voracorda credite la dobânzi rezonabile. În acest fel, şi acest procesde repoziţionare a băncilor ajută la creşterea puterii de cumpărarea celor care au cash în bănci. Dacă ar deschide brusc apetitulpentru noi credite imobiliare evident că preţurile s-ar stabilizaîntr-o primă etapă şi ulterior, pe anumite segmente, ar deveni uşorcrescătoare. Acest lucru ar "ştirbi" din puterea de cumpărareactuală a celor cu lichidităţi, interesaţi de noi achiziţiiimobiliare.
Rămâne însă o întrebare de actualitate: de ce atunci cândpreţurile erau mari se făceau mai multe tranzacţii decât acum, cândputerea de cumpărare a crescut? Acesta este un alt paradox şi numaitimpul ne poate demonstra care este răspunsul corect.
Dragoş Dragoteanu este General Manager al companiei deconsultanţă în imobiliare Euroest Invest
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
