Scriam şi ZF publica la începutul anului oopinie despre Ordonanţa 104/2009, supranumită "ordonanţa claw-back"care reglementează obligativitatea plăţii unei contribuţii peveniturile realizate în România, prin comercializarea demedicamente decontate de CNAS şi MS, de către deţinătoriiautorizaţiilor de punere pe piaţă.
Explicam la acel moment că impactul ordonanţei va fi importantasupra agenţilor economici producători de medicamente din România,adică exact asupra celor care plătesc taxe şi impozite către statulroman şi care astfel mai primesc încă o lovitură în plin. Am avutnenumărate discuţii cu oficiali ai guvernului, am fost într-oaudiere şi în două dezbateri publice ale Camerei Deputaţilorîncercând să explic că o astfel de măsură nu trebuie luată dacăîntr-adevăr gândim în termeni de relansare economică.
Explicam în 10 puncte că:
1. este o măsură discriminatorie pentru producătorii demedicamente în general; de ce n-ar plăti o astfel decontribuţie şi ceilalţi prestatori care furnizează servicii şibunuri decontate de fondurile CNAS şi MS;
2. este o măsură discriminatorie pentru agenţii economiciromâni în particular; aceştia sunt suprafiscalizaţi, eideja plătind taxe şi impozite către statul român;
3. este o măsură care loveşte nedrept în producătorii demedicamente generice; este dovedit faptul că utilizareamedicamentelor generice scade costurile în sistemul
sanitar;
4. este o măsură care creşte costurile de exploatare şiagravează riscul operaţional; 10% costurile de creditareale sistemului sanitar plus 10% costurile de operare plus 10%contribuţie pe venituri egal 30% este mult prea mult faţă depracticile industriale din prezent;
5. este o măsură care demonetizează; contribuţiatrebuie plătită trimestrial, încasările contravaloriimedicamentelor se fac la 300 de zile;
6. este o măsură care decapitalizează producătoriiautohtoni; normele privind capitalul de lucru au ieşit dinparametrii practicilor industriei şi riscul blocajului de capitaleste la cote alarmante;
7. este o măsură care accentuează dezechilibrul fluxului denumerar; încasările la 300 de zile, creşterea TVA-ului,impredictibilitatea încasărilor au agravat pe tot parcursul anuluicash-flow-ul producătorilor;
8. este o măsură care va arunca în aer costurile însănătate; operatorii vor vrea să comercializeze volumemici de medicamente scumpe pentru a compensa contribuţia pevenituri prin reducerea cheltuielor operaţionale;
9. este o măsură care reduce şansele unor exporturisistematizate; contribuţia cerută la plată se va regăsi şiîn preţurile la export scăzând astfel competitivitatea;
10. este o măsură care descurajează investiţiile însector; schimbarea regulilor în timpul jocului creeazăconfuzie în rândul jucătorilor care au investit deja 2 miliarde deeuro şi neîncredere în rândul investitorilor potenţiali.
Medicamentele sunt plătite din rectificare în rectificare,vorbim de arierate de miliarde ca de mărunţiş, banii sunt cheltuiţipe medicamente tot mai scumpe fără efecte vizibile asupra stării desănătate, creşte ritmul insolvenţei diverşilor operatori şi risculdin exploatare, autorităţile nu au un plan concertat desustenabilizare a sistemului sanitar şi nu dialoghează cuoperatorii români care aduc 2% din PIB.
Expresia momentului este "relansare economică", o folosesc lagrămadă oamenii de afaceri, consultanţii, băncile, politicienii.Dacă vrem relansare economică şi în industria farmaceutică măsura"ordonanţei claw-back" nu este o măsură care să fie luată în 2010în România.
Dragoş Damian este preşedintele AsociaţieiProducătorilor de Medicamentele Generice din România (APMGR) şi CEOal Terapia Ranbaxy
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
