Statele afectate de pandemia de COVID-19 aruncă în luptă un arsenal de măsuri fără precedent, pentru a diminua efectele încă greu de cuantificat atât la nivelul populaţiei cât, mai ales, în economia globală. Pentru a ajuta companiile să surmonteze dificultăţile create de noua stare de fapt, cele mai multe state au anunţat măsuri inclusiv în zona fiscală, majoritatea vizând amânarea plăţii taxelor, în special cele datorate pentru angajaţi, dar şi scutiri de taxe sau de penalităţi în anumite situaţii.
În prim plan stau deciziile care vizează angajaţii, printre care se află flexibilizarea programului şi condiţiilor de muncă, cu accent pe munca la distanţă, şi facilităţi la plata contribuţiilor sociale pentru angajatori.
Spre exemplu, Germania a anunţat un program de combatere a efectelor pandemiei axat pe patru piloni, respectiv flexibilizarea condiţiilor de muncă pentru angajaţi, protejarea lichidităţilor companiilor prin amânarea plăţii unor taxe şi reducerea plăţilor anticipate, accesul firmelor la împrumuturi garantate de stat, cu dobândă foarte redusă (autorităţile susţin că suma acordată pentru finanţarea companiilor este nelimitată), iar al patrulea pilon este reprezentat de întărirea coeziunii economice la nivel european.
Cehia a anunţat, de asemenea, măsuri pentru sprijinirea companiilor aflate în dificultate. Printre cele mai importante se numără acordarea de împrumuturi fără dobândă firmelor afectate de pandemie. În plus, se acordă o serie de facilităţi fiscale companiilor, cum ar fi scutirea de penalităţi pentru cele care întârzie depunerea declaraţiei de impozit pe profit, dar nu mai mult de 1 iulie 2020 (termenul actual este 1 aprilie), şi, implicit, amânarea termenului de plată cu trei luni, fără documentaţie suplimentară. În cazul altor declaraţii fiscale depuse cu întârziere, pentru a fi scutiţi de penalităţi, contribuabilii vor fi obligaţi să demonstreze că întârzierea declarării, respectiv a plăţii, a fost cauzată de pandemia de COVID-19.
Poate una dintre cele mai importante măsuri pentru firmele afectate de pandemie este anunţată de Polonia, care oferă firmelor posibilitatea de a deduce pierderea fiscală înregistrată în 2020 din veniturile realizate în 2019. În plus, autorităţile poloneze anunţă scutiri de penalităţi şi înlesniri la plată în diverse situaţii, dar şi extinderea schemelor de ajutor de stat.
Ungaria acţionează în sprijinul mediului de afaceri prin intermediul sistemului bancar. Banca Centrală a Ungariei a solicitat băncilor comerciale să aplice un moratoriu (amânare) la plata ratelor pentru companiile afectate de criză. În schimb, va înlesni condiţiile pentru furnizarea de lichidităţi pentru bănci, cu scopul de a finanţa economia, şi va acorda, la rândul său, o amânare la rambursarea creditelor acordate prin schema naţională de finanţare a IMM-urilor.
La rândul său, Spania acordă facilităţi de finanţare pentru firmele din turism, amână plata taxelor şi a ratelor la credite pentru IMM-uri. Mediul de afaceri aşteaptă totuşi, în curând, noi măsuri de la autorităţi menite să combată efectele negative ale situaţiei curente.
Măsurile luate în Franţa constau, de asemenea, în amânarea plăţii taxelor şi a contribuţiilor sociale pentru angajaţi şi acordarea de garanţii de stat pentru creditarea companiilor. În plus, autorităţile franceze au anunţat că vor acorda reduceri de taxe, însă pe baza unei analize de la caz la caz, şi nu vor percepe penalităţi firmelor care înregistrează întârzieri în executarea lucrărilor din contractele încheiate cu statul.
Italia, a doua cea mai afectată ţară din lume de pandemie, a decis amânarea plăţilor scadente până la 30 aprilie 2020 şi suspendarea plăţii contribuţiilor sociale şi a impozitelor cu reţinere la sursă până la 31 martie pentru firmele din turism. Totodată, autorităţile vor acorda, prin intermediul Agenţiei de stat Invitalia, credite pe 12 luni companiilor, în condiţii avantajoase. În plus, se va suplimenta fondul de garantare pentru IMM-uri pe o perioadă de un an.
Mare Britanie pune la dispoziţia mediului de afaceri o schemă de finanţare (împrumuturi şi garanţii) în valoare de 330 de miliarde de lire sterline pentru a combate efectele coronavirusului. În plus, se acordă granturi firmelor mici, de până la 25.000 de lire sterline, iar băncile pot suspenda pentru trei luni plata ratelor la creditele ipotecare pentru cei afectaţi de pandemie. În piaţa muncii, autorităţile au relaxat legislaţia referitoare la plata concediilor medicale.
În Statele Unite ale Americii, autorităţile au recurs la reţeta deja clasică pentru a finanţa economia, respectiv au redus dobânda de politică monetară, în două trepte, până aproape de zero, şi au lansat un amplu program de relaxare cantitativă de 700 de miliarde de dolari.
Coreea de Sud, ţara care este văzută ca un model în lupta cu COVID-19, a adoptat numeroase măsuri pentru protejarea mediului de afaceri. În cazul IMM-urilor, autorităţile coreene au decis, printre altele, extinderea termenelor de plată a taxelor până la un an, suspendarea acţiunilor de control, iar pentru firmele din turism se aplică scutirea de la plata taxelor pe proprietate în cazul unităţilor de cazare şi extinderea termenelor de plată, concomitent cu posibilitate eşalonării plăţilor. Pentru companiile exportatoare se acordă facilităţi la plata taxelor vamale.
Acestea sunt, în linii mari, măsurile anunţate de câteva ţări afectate de pandemie, însă ele cu siguranţă vor suferi modificări în funcţie de evoluţia de ansamblu a economiei.
Şi în România, ANAF a anunţat o serie de măsuri fiscale menite să întâmpine nevoile contribuabililor, printre care şi amânarea declaraţiilor fiscale cu termen de depunere în 25 martie, facilitarea operaţiunilor de rambursare a TVA şi suspendarea acţiunilor de inspecţie fiscală. Separat, a fost publicat şi un proiect de modificare a Codului Fiscal care propune prorogarea altor termene pentru depunerea declaraţiilor fiscale, însă doar pentru anumite industrii.
Comparând măsurile vehiculate de autorităţile din România cu cele din alte jurisdicţii, nu excludem o suplimentare a acestora în funcţie de evoluţia situaţiei şi adoptarea lor oficială, având în vedere că în prezent sunt în faza de propunere.
Deşi natura evenimentelor cere soluţii rapide, acestea ar trebui să fie însoţite şi de o analiză de impact asupra bugetului de stat, cât şi asupra beneficiarilor. Nu întâmplător ne uităm la practicile pe care alte ţări le adoptă, acestea putând fi un reper şi pentru legiuitorul român.
Articol realizat de Dan Bădin, Partener Coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, şi Corina Simion, Manager Taxe, Deloitte România
