Caută doar în titlu
Opinii

Opinie Cristian Tudorescu, consultant IMM: 5 argumente pentru a reporni majoritatea sectoarelor economice pe parcursul lunii mai

Opinii primite la redacţie

A trecut mai bine de o lună de când s-au impus restricţii de carantină în România, iar ce ştim până acum este că până la data 15 mai 2020 vom avea  Stare de Urgenţă. Ce nu ştim deloc până acum de la nivel oficial, este când şi în ce ritm vor fi ridicate restricţiile în zonele economice şi sociale unde acest lucru poate fi făcut. Există un plan guvernamental în acest sens? Vom afla ceva în zilele următoare sau doar vom bâjbâi şi vom presupune fiecare dintre noi? Sunt cel puţin cinci argumente pentru a avea cât mai rapid un astfel de plan care să arate că pe parcursul lunii mai pot fi ridicate o parte din restricţii:

1) Sistemul medical poate face faţă la nivel general, cu toate presiunile existente în câteva puncte ale sale.

Criteriul relevant care se urmăreşte în gestiunea crizei medicale nu este doar cel al numărului total de cazuri de îmbolnăviri cu Covid-19. Ni se spune că vom ajunge la 20.000 de cazuri în perioada următoare, dar dacă e să facem o proiecţie pe 12 luni, nu exclud să avem chiar şi 100.000 de cazuri de îmbolnăviri, pe fondul unor testări mai extinse decât până acum. Nu doar numărul de cazuri reprezintă elementul cheie, ci câte dintre aceste cazuri vor fi grave, cu nevoie de terapie intensivă şi/sau ventilaţie mecanică şi în ce ritm vin ele către sistemul medical românesc. Acesta este criteriul cheie de stabilitate, anume ca numărul de cazuri grave de la un anumit moment să se menţină sub numărul de paturi ATI disponibile.

Conform informaţiilor oficiale, în România sunt circa 2.600 de paturi de terapie intensivă (ATI), iar aproximativ 1.300 au ventilaţie mecanică. Cazurile critice la acest moment sunt mai puţin de 300, aşadar presiunea asupra acestui număr potenţial de paturi de ATI din întregul sistem este undeva la până în 15%. Este adevărat că spitalele desemnate pentru a trata strict pacienţi Covid încep să fie presate la acest moment, iar unele sectii de terapie intensivă încep să se umple, însă sistemul are resurse de adaptare şi de creştere a capacităţii. Chiar şi într-un scenariu de creştere graduală, nu una bruscă, a numărului de cazuri severe în câteva săptămâni, sectorul medical se poate poziţiona mai bine acum faţă de acest risc

Învăţăm sau vom învăţa din ce în ce mai mult să îi protejăm mai bine pe cei vulnerabili. Dacă se manifestă riscul unui caz grav, important este ca orice cetăţean din România să ştie că sistemul medical are capacitatea de preluare, iar din ce vedem la acest moment, lucrurile sunt controlabile. Ele pot rămâne controlabile şi dacă ar creşte gradual numărul de cazuri în perioada următoare.

2) Câteva borne psihologice sunt pe cale a fi depăşite: venirea românilor din diaspora, aglomeraţia de la cumpărăturile de Florii şi de Paşte.

A trebuit să vedem cum ne comportăm, ca societate şi la nivel instituţional, în faţa riscurilor enunţate în spaţiul public în ultima lună. Afluxul de români reveniţi din diaspora a fost unul diminuat faţă de ceilalţi ani, semn că majoritatea conaţionalilor noştri au înţeles să nu amplifice acest risc. Aglomeraţia din pieţe din weekend-ul Floriilor nu a produs un şoc la 7-10 zile după aceea. De asemenea, am văzut că ne putem adapta comportamentul şi în timpul Sărbătorilor Pascale. Într-un cuvânt, învăţăm cu toţii să gestionăm astfel de riscuri.

Faptul că avem până în 10 comunităţi în care au fost necesare măsuri drastice de carantină reprezintă un lucru care nu trebuie generalizat, ca percepţie, la nivelul întregii ţări. Nu avem o întreagă Românie cu un număr necontrolat de focare de infecţie.

Odată văzut faptul că evoluţia fenomenului a fost bine controlată până acum, urmează automat întrebarea dacă noi, odată iesiţi parţial din regimul actual de restricţii, nu am pune la risc tot ceea ce s-a reuşit până acum. Iar aici apar celelalte argumente:

3)Am început să ne însuşim unele comportamente, iar multe business-uri îşi organizează procesele pentru a reporni activitatea.

Nu am devenit suedezi peste noapte, acolo fiind preferat un alt model de abordare şi acela discutabil până la un punct. Dar este clar că mulţi dintre noi ne-am însuşit din acele comportamente de distanţare socială. Ne obişnuim cu ideea că nu vom mai fi curând în mari aglomeraţii de oameni, lucrăm online unde e posibil, iar unde nu este posibil, multe dintre firme şi-au luat măsuri de adaptare la punctele de lucru. Fabricile care se pregătesc să înceapă producţia în săptămânile următoare se alimentează cu resurse, măşti, biocide, îşi adaptează fluxurile astfel încât să se lucreze în schimburi şi să diminueze riscul de infectare a angajaţilor.

Faţă de cele de mai sus există şi excepţii negative. Fiecare cunoaştem comunităţi în care sunt ignorate aceste reguli, dar până acum s-a reuşit izolarea lor.

După trecerea primului vârf de cazuri în săptămânile viitoare, suntem mai pregătiţi cu toţii pentru situaţia în care ar reaparea valuri noi de epidemie anul acesta sau anul viitor.

4) Sunt firme care în toată perioada aceasta au lucrat la foc continuu şi nu s-a întâmplat vreun dezastru.

În timp ce multe afaceri au fost închise prin decizie administrativă, sunt business-uri care au funcţionat aproape la fel ca înaintea acestor măsuri. Firme de curierat, unele spaţii logistice, companii din agricultură, companii din industria alimentară - pentru a da doar câteva exemple - ne arată că se poate funcţiona şi în noua realitate. Dacă ele pot, înseamnă că multe alte business-uri vor putea, cu măsurile adecvate de igienă şi protecţie a angajaţilor. Riscurile nu vor putea fi complet eliminate, probabil că odată dat drumul la lucru vor exista cazuri de infectare şi închideri temporare în unele unităţi.

5) Vom învăţa din experienţa ţărilor care acum deschid gradual unele activităţi.

Polonia, Cehia, Germania, Danemarca, Austria sunt ţări care au un calendar al deschiderii activităţilor. Inclusiv Statele Unite ale Americii, care se află mai în spate pe curba evoluţiei pandemiei, au câteva linii de ghidaj privind momentele de redeschidere. Paşii sunt la câte două săptămâni distanţă, pentru a vedea eficienţa lor, aşa încât unele termene mai pot fi decalate. Câteva ţări reiau producţia în fabrici, altele încep deschiderea magazinelor mici.

Cei care sunt în urma acestui trend vor învăţa şi din practica celor care restartează acum activităţile închise.

Revenind către România, ştim despre companii precum Dacia şi Ford că doresc să îşi reia producţia la capacitate începând cu 4 mai. Sunt companii antreprenoriale din horeca adaptate pentru livrare "to go" şi care au anunţat că îşi vor deschide toate locaţiile în prima săptămână a lunii mai. Practic, business-ul privat este încă într-un stadiu de tipul "văzând şi făcând", fără un orizont general foarte clar.

S-a avansat la nivel public data de 15 mai drept dată estimativă în jurul căreia unele restricţii să fie ridicate, iar apoi treptat să fie flexibilizate alte restrictii începând cu luna iunie. Dar foarte multe detalii încă nu cunoaştem. E important să existe acest plan comunicat de către autorităţi, pentru că unele business-uri îşi fac acum calcule de supravieţuire. A nu avea niciun calendar, înseamnă să nu ştii cum să negociezi cu băncile, cu furnizorii, cu cei care îţi cer plata chiriei. 

O criza nu poate fi gestionată doar cu somaj tehnic şi cu amânări la plată. Odată ce Guvernul ar comunica bornele de timp pentru reluarea principalelor activităţi în luna mai şi ulterior în iunie, toate business-urile îsi vor recapacita resursele, atâtea câte mai sunt.

Nu ne aşteptăm ca în câteva luni să avem concerte cu zeci de mii de oameni, nu ne aşteptăm să ne aglomeram în parcuri peste câteva săptămâni, dar este aşteptat să se reia majoritatea activităţilor de business înainte de a fi prea târziu pentru ele.

 

Cristian Tudorescu  este consultant financiar IMM şi cofondator al Investors Club

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.