Procesul de consolidare fiscală în UE se află pe drumul cel bun. S-au parcurs deja etape importante, dar încă rămân multe obiective de atins. Dacă dorim să avem stabilitate economică pe termen lung, trebuie să menţinem o abordare constantă în privinţa disciplinei bugetare şi să luăm în paralel măsuri de promovare a creşterii.
Pe lângă eforturile care se depun în sensul reducerii deficitelor bugetare, trebuie să propunem noi iniţiative de stimulare a economiei. Din punct de vedere fiscal, acest lucru presupune găsirea unor noi modalităţi de gândire. Este necesar să se treacă la taxe cu un rol mai amplu decât stricta generare de venituri, respectiv la taxe care să încurajeze o atitudine favorabilă creşterii şi să stea la baza unei economii sustenabile. Prin urmare, subiectul taxei pe tranzacţiile financiare nu trebuie să lipsească din nicio dezbatere pe tema surselor de creştere.
În primul rând, taxa pe tranzacţiile financiare (TTF) aduce venituri noi semnificative şi provine dintr-un sector care îşi permite să se lipsească de aceste sume fără a avea de suferit.
Prin propunerea Comisiei, s-ar obţine anual 57 de miliarde euro dintr-o taxă modestă de 0,1% pe obligaţiuni şi acţiuni şi de 0,01% pe instrumentele derivate. Statele membre nu vor fi nevoite să ceară mai mult din partea cetăţenilor, asupra cărora TTF nu se va repercuta, şi vor beneficia de venituri suplimentare care să le extindă spaţiul fiscal şi să le permită focalizarea investiţiilor. TTF ar putea contribui şi la reformele fiscale orientate către creştere, care reprezintă acum o obligaţie a guvernelor naţionale. Dacă este utilizată pentru a reduce alte taxe cu efect distorsionant (în special taxele pe forţa de muncă), TTF poate contribui la impulsionarea ocupării forţei de muncă şi la mărirea cererii agregate, ambele fiind elemente esenţiale pentru creştere.
În al doilea rând, nu trebuie subestimate efectele pozitive ale responsabilizării sectorului financiar. Am văzut cu toţii cât de păguboasă este activitatea bancară de tip cazinou şi este de datoria noastră să ne asigurăm că nu vom mai fi nevoiţi să ne confruntăm cu aşa ceva.
Prin urmare, instituţiile financiare trebuie să îşi reorienteze activităţile şi să contribuie la reconstruirea unei economii sănătoase. Această "reprofilare" înseamnă că ele trebuie să acorde o mai mare atenţie finanţării întreprinderilor, mari şi mici şi să sprijine investiţiile sustenabile, iar TTF va reprezenta cu siguranţă un stimulent în acest sens. Ca instrument bazat pe piaţă, care favorizează o activitate financiară constantă şi nu una esenţialmente speculativă, această taxă ar trebui să uşureze povara creditelor, să reinstaureze climatul de încredere în investiţiile pe termen lung şi să ducă la un nivel mai mare de ocupare a forţei de muncă. În cele din urmă, se pune şi problema încrederii consumatorilor, care este un indicator cheie al creşterii. Atitudinea consumatorilor depinde, printre alţi factori, de încrederea în politica publică şi de impresia generală că "se face ceea ce trebuie". Din acest motiv, impozitarea echitabilă este o condiţie prealabilă a unei economii viguroase. În prezent, nu se poate afirma că povara fiscală este distribuită echitabil. Sectorul financiar este subimpozitat cu o sumă ce se apropie de 20 miliarde EUR şi continuă să plătească angajaţilor săi prime mari, în vreme ce contribuabilii de rând încă mai resimt efectele financiare ale măsurilor de salvare (bail-out) luate în beneficiul acestui sector. Să nu ne mire deci faptul că moralul oamenilor este la pământ. Pentru contracararea acestei tendinţe, trebuie ca principiul echităţii să fie reintrodus în ecuaţie. TTF va reuşi redresarea acestui dezechilibru prin faptul că va garanta că sectorul financiar îşi plăteşte partea şi, având acest efect, este de natură să stimuleze încrederea consumatorilor şi să repare relaţia deteriorată dintre instituţiile financiare şi omul de rând.
În săptămânile şi lunile următoare statele membre vor căuta noi mijloace de stimulare a creşterii, care să meargă paralel cu consolidarea bugetară. Le-aş îndemna să nu omită TTF în acest proces şi nici să nu subestimeze efectele pozitive pe care această taxă le poate produce. Comisia a propus ca sectorului financiar să i se aplice o taxă bine gândită şi echitabilă, cu efecte pozitive asupra unui domeniu mult mai larg decât stricta generare de venituri. Majoritatea cetăţenilor UE, precum şi Parlamentul European, şi-au exprimat deja sprijinul ferm în favoarea taxei. Rămâne ca şi miniştrii de finanţe din statele membre să acţioneze în această direcţie.
Algirdas Semeta, comisar european responsabil de impozitare şi uniune vamală, audit şi antifraudă
Articol publicat în exclusivitate în România prin amabilitatea reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
