Opinii

Opinie Adrian Vasilescu: Fără o dietă severă nu scăpăm

24.08.2010, 23:59 24

După cheltuieli bugetare sporite în anii de boom, avem parte detăieri de cheltuieli în faza recesiunii. Deşi ar fi fost normal cadeficitul bugetar să fi fost restrâns cât s-ar fi putut de mult învremea în care România avea creştere economică mare. Sau chiar săfi avut excedente. Fiindcă un PIB tot mai mare aducea resurse maimulte. Mai ales că, în mod legic, economia se mişcă ciclic… şi dupăani de creştere de obicei vine un ciclu de descreştere. Cum, dealtfel, s-a şi întâmplat.
Nouă ani de creştere economică necontenită au fost, pentru România,o şansă. Cum o şansă a fost şi faptul că, începând cu anul 2000,mizând pe o inflaţie calmă şi pe o politică monetară anticiclică,bugetul n-a fost supus unor presiuni cărora să nu le fi putut facefaţă. Dar logica electorală şi populismul au învins logicaeconomică. Cheltuielile bugetare au urmat cursul ciclului economic:în sus. După saltul excesiv al deficitului intern, în toamna lui2008, a urmat reculul PIB-ului, în 2009 şi în 2010. Faptinevitabil, căci criza globală forţase deja, la cumpăna dintre 2008şi 2009, intrarea în România. Şi au început să vină prea puţinibani la buget. Fiindcă s-au redus, în serie, veniturile bugetareobţinute din trei surse importante: impozitele pe salarii,impozitele pe profit şi taxa pe valoarea adăugată. Dar nici dupăcreşterea TVA cu cinci puncte procentuale nu se adună veniturilescontate. Investiţiile s-au restrâns şi ele. Multe companiiromâneşti fie că au ajuns la cote extrem de mici deprofitabilitate, fie s-au situat sub pragul rentabilităţii.
În timpul boom-ului din perioada 2003-2008, România a beneficiat deun tandem, o combinaţie fericită între creşterea economiei şidezinflaţie. Din nefericire însă, economia a fost dominată de undezechilibru puternic între creşterea cererii de consum pe toateplanurile - de la limuzine şi case până la bunuri curente - şioferta internă de bunuri şi servicii, care a fost modestă în toatăaceastă perioadă. Şi a fost modestă pentru că nici economia privatănu a făcut paşii necesari spre restructurare. Iar după ce ţara aintrat în recesiune, întreaga restructurare în economia privată s-arezumat la disponibilizări de personal şi la tăieri de cheltuieli.Atât.
Iată de ce, acum, prioritatea-priorităţilor se identifică, înesenţă, cu o dietă severă: restricţia ca în societatea româneascăsă nu se cheltuiască mai mult decât ne ţin curelele. Asigurându-seastfel echilibrele bugetar, monetar şi al balanţei de plăţi. Fărăîndoială că politicienii au dificultăţi în a explica populaţiei oastfel de realitate. Mai ales că în joc sunt foarte mulţi factorişi fiecare politician are propria lui prioritate. Şi toate acestepriorităţi, adunate, "subminează" prioritatea care le sintetizeazăpe toate celelalte: cerinţa strictă de a respecta dieta, asigurândechilibrarea balanţelor. Îndeosebi a bugetului. Dacă acest regimsever va fi luat în serios şi pus în aplicare, atunci vom aveaîntr-adevăr, în acest an, şansa turnării temeliei pentru ca ţara,de la anul, să înceapă să iasă din recesiune.
Ţara se confruntă însă, acum, cu o problemă gravă, care dacă nu vafi rezolvată repede şi bine va duce negreşit la întârzierea ieşiriidin recesiune şi va ameninţa stabilitatea financiară. Deficitulbugetar. E adevărat, nu avem deficit cu două cifre, iar pondereadatoriei publice în PIB este cu mult sub plafonul european de 60 lasută. Dar asta nu înseamnă că avem dreptul să lăsăm lucrurile să semişte către un astfel de deznodământ dramatic. E nevoie deintervenţii urgente. Deficitul bugetar a fost de 5,4 la sută în2008 şi de 7,2 la sută în 2009. Acum continuă să urce. Dar trebuieoprit. Convenţia cu semnatarii Acordului de împrumut, de caredepinde eliberarea următoarelor tranşe, este ca în 2010 deficitulsă coboare la 6,8 la sută. Scăderea de la 7,2 la sută la 6,8 lasută ar asigura o schimbare de tendinţă în mişcarea deficitului, dela urcare la coborâre, ceea ce ar garanta că putem să evităm underapaj incontrolabil.
Dacă statul n-ar interveni de urgenţă pentru a curma actualatendinţă a deficitului bugetar, lăsându-l să urce, nu numaistabilitatea financiară ar fi pusă în pericol, ci societatea înansamblu. Pentru că nu este deloc în interesul României să ieşimdin recesiune pur şi simplu. Cu problemele pe care le avem înmomentul de faţă, şi am în vedere în primul rând dificultăţile de afrâna creşterea deficitului bugetar, recesiunea poate să revinăoricând. Important este ca mai întâi să rezolvăm marile noastreprobleme de disciplină financiară şi să asigurăm o coordonareeficientă a politicilor monetară, fiscală, salarială şi derestructurare economică. Numai aşa vom putea ieşi cu adevărat dinrecesiune, asigurând o creştere economică sănătoasă.
După nouă ani de creştere economică, aproape un ciclu complet,exista posibilitatea, respectând câteva reguli, ca acest ciclu săfie prelungit cu un an sau cu doi. Căderea la un moment dat eraînsă inevitabilă, pentru că acestea sunt legile economiei. După ceaduni câţiva ani buni de creştere economică, negreşit vine unmoment de contracţie şi pe urmă iar începe o nouă creştere. Un fapte sigur: acela că ciclul de creştere îl mai aveam şi acum dacă nune lovea foarte tare criza economică mondială. Viaţa ne-a doveditînsă că n-am fost pregătiţi să ne luptăm cu criza şi nici să îifacem faţă recesiunii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO