Avem de un an şi jumătate un Nou Cod civil ("NCC"). Acum avem şi o listă de instrucţiuni pentru a aplica NCC în cazul unui litigiu. Noul Cod de procedură civilă ("NCPC") a intrat în vigoare. Acum ştim (şi) cum să procedăm.
Specialiştii laudă valenţele de celeritate ale NCPC (Ion Dragne, ZF, 18 feb. a.c.). Alţii îi reproşează o anumită pedanterie didactică inutilă în viaţa practică. Cele două puncte de vedere pot şi uşor conciliate prin aplicarea corectă a literei Codului la spiritul vremurilor. Principala problemă a Codurilor este aceeaşi cu a întregii societăţi: încrederea sau, mai exact, lipsa încrederii în sistem. Pentru ca un sistem social să funcţioneze, oamenii trebuie să creadă în el.
Cel mai acut se vede acest lucru în cazul sistemelor de plăţi şi al celor care le administrează. Deunăzi, un reprezentant al întreprinzătorilor remarca neîncrederea generalizată în instrumentele de plată (Florin Pogonaru, ZF, 11 feb. a.c.). Soluţia propusă era aceea de înăsprire a pedepselor pentru rău-platnici. Studiile criminologice arată că nu înăsprirea pedepsei este cea mai bună metodă de reducere a infracţionalităţii, ci mărirea gradului de aplicare: pedepse mici, dar sigure. Nu cred că represiunea penală a debitorilor neserioşi va (re)aduce încrederea în sistem. Ar putea chiar să antagonizeze şi mai mult cele două tabere: "auzi, tu, l-a trimis la puşcărie pentru că a întârziat să plătească o factură".
Pentru ca un sistem să funcţioneze, el trebuie să… funcţioneze. Avem o nouă legislaţie civilă. Ea poate fi folosită pentru a recrea încrederea în sistem. Încrederea în instituţii este erodată. Sondajele arată că românii nu mai au încredere nici în Biserică, iar despre încrederea în bănci studiile sunt şi mai pesimiste. La fel ca şi Biserica, băncile au nevoie de încredere. Creditul este o formă cristalizată de încredere. BNR cere de ani de zile băncilor să relanseze creditul, dar nu se implică în reforma percepţiei publice cu privire la situaţia băncilor.
Băncile nu sunt nici mai rele nici mai bune decât restul societăţii/economiei. Cu toate acestea, în ultimii ani, au decontat factura crizei. Poate că o meritau, având în vedere că lăcomia unor bănci a dat startul crizei, dar demonizarea unui sistem care există numai pe baza încrederii populaţiei nu este deloc un mijloc util de a face politici publice. Or, legiuitorul a luat în ultimii ani o serie de decizii populiste care au fost îndreptate împotriva băncilor. Politicul a sesizat că în stratificarea societăţii în creditori şi debitori, puterea maselor se află de partea ultimei categorii. Cum politica se face pe (număr de) voturi, alegerea a fost clară.
Chiar şi Noile Coduri au suferit din această cauză. Venind în siajul dezbaterilor furtunoase despre creditul de consum, NCC şi NCPC au avut parte de acte de "răzbunare" din partea politicienilor, care au denaturat anumite instituţii juridice pentru a permite mai mult "spaţiu de manevră" debitorilor. Înmulţirea procedurilor de control judiciar a executării silite, dispariţia executorilor bancari, reglementarea unor acţiuni colective incipiente, toate aceste măsuri nu au fost parte a unui plan sistematic, ci au apărut ca mijloace punctuale de propagandă electorală.
Ştim cu toţii că, în orice economie capitalistă, băncile sunt organizaţii axate pe obţinerea de profit (după cum afirmă Hyman Minsky). Dacă văd că profitul din sectorul de retail este pus sub semnul întrebării, ele se pot retrage de pe piaţa de retail şi comercială către sectorul guvernamental (a se vedea creşterea creditului guvernamental din ultima perioadă). Oricum creşterea explozivă a creditării de retail fusese posibilă înainte de 2009 din liniile de credit oferite de băncile-mamă care găseau marje atractive în România. Când marjele au scăzut, banii au fost plasaţi în alte jurisdicţii (fie mai atractive, fie mai sigure). Arbitrajul de jurisdicţie este un fenomen care ar trebui să îngrijoreze orice guvern atunci când îşi defineşte politicile publice.
Avem totuşi un Cod. Cum procedăm? Reclădirea încrederii în sistem ar fi un pas major. Iar justiţia este plasată în prima linie a acestei bătălii decisive.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
