Camera de Comert Romano-Americana (AMCHAM) a propus recent revenirea la un sistem de impozitare progresiva, care sa porneasca de la respectarea principiului echitatii sociale.
Acest principiu, care functioneaza in toata Europa, are ca scop central redistribuirea echitabila a veniturilor si reducerea discrepantelor sociale. In aceste conditii, sarcina fiscala este impartita in mod diferit intre cei cu venituri mari, care contribuie astfel cu sume mai mari la bugetul statului, ti cetatenii cu venituri mici.
Introducerea cotei unice in urma cu doi ani a contribuit in mod evident la polarizarea societatii romanesti. Cota unica e responsabila pentru diminuarea veniturilor bugetare cu un miliard de euro anual. Aceste venituri lispesc astazi din bugetul Sanatatii, al Educatei sau al protectiei sociale. Statistica ne arata modul in care a fost distribuita "bunastarea" in urma aplicarii cotei unice: 53% dintre salariati (2,5 mil. oameni) au primit in plus mai putin de 1 euro lunar; 32% au primit 5 euro lunar si numai 3% din salariati (circa 160.000) au primit peste 220 de euro lunar. In aceste conditii, 4 mil. oameni (85% din total) au primit doar 18% din suma ramasa la dispozitia lor prin introducerea cotei unice, in vreme ce 15% dintre salariati au primit peste 82% din cele 700 de milioane ramase in afara bugetului. De aici si efectul polarizator al introducerii acestei masuri fiscale. Mentinerea cotei unice va polariza in continuare veniturile romanilor.
Polarizarea este atat o consecinta a nerespectarii principiului echitatii sociale, cat si rezultatul nefericit al politicilor publice promovate de guvernarea actuala. Un exemplu relevant in acest sens este politica din sistemul educational. In mediul rural, doar 1% dintre copii pot accede catre invatamantul superior. Astazi, statul nu incurajeaza pregatirea superioara a copiilor care provin din familii cu venituri mici.
Polarizarea sociala pericliteaza egalitatea de sanse. Politicile publice ale Guvernului Tariceanu tin prea putin cont de nevoile si decalajele sociale care se manifesta astazi in Romania. In bugetul pe 2007, protectiei sociale i-a fost acordat numai 10% din PIB, Romania inscriindu-se pe ultimul loc in topul tarilor din UE in ceea ce priveste interesul fata de politica sociala.
Romania europeana trebuie sa aloce resurse semnificative pentru sustinerea persoanelor defavorizate. In acelasi timp insa, autoritatile trebuie sa sprijine dezvoltarea economiei care sa asigure veniturile necesare pentru satisfacerea nevoilor categoriilor sociale defavorizate.
Dezideratul Romaniei, ca tara membra a Uniunii Europene, este recuperarea decalajului economic care o desparte de celelalte statele. Astfel, anul 2007 este deosebit de important in vederea implementarii celor mai bune masuri pentru imbunatatirea nivelului de trai al tuturor cetatenilor. Echitatea sociala trebuie sa detina un loc prioritar in elaborarea strategiilor si a politicilor publice pentru perioada urmatoare.
Este evident ca tara noastra are nevoie de un sistem de impozitare progresiv. Unul dintre putinele avantaje ale sistemului de impozitare de 16% este simplificarea metodologiei de calcul al impozitului. Efectele negative sunt insa covarsitoare. Dezavantajele acestui sistem de impozitare, de inspiratie liberala, sunt egalitarismul si opacitatea cu care actioneaza la nivelul societatii si al mediului economic.
Romania are nevoie de dezvoltarea unui mediu economic dinamic si competitiv, capabil de a raspunde cerintelor strategice de dezvoltare pe termen lung. In aceeasi masura, atitudinea favorabila pentru redistribuirea resurselor publice catre anumite segmenete sociale contribuie la diminuarea discrepantelor din societate si la cresterea coeziunii sociale.
Mihai Tanasescu este deputat PSD si fost ministru al finantelor
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
