Scaderea dobanzii de referinta reprezinta un semnal pozitiv pentru mediul economic, fiind un bun prilej pentru bancile comerciale de a-si gestiona mai usor banii imobilizati in rezervele minime obligatorii (cele in valuta). Decizia BNR consolideaza astfel un trend al politicii monetare, care va trebui, insa, atent supravegheat in perioada imediat urmatoare.
Am vorbit despre resemnarea si ingrijorarea jucatorilor de pe piata fata de riscurile tot mai mari cu care se confrunta astazi economia romaneasca. Materializarea acestor amenintari va crea in mod evident presiune asupra deciziilor viitoare al bancii centrale. In acest sens, raportul BNR a subliniat, in primul rand, aceste amenintari care pot afecta considerabil stabilitatea macroeconomica.
Aceste ingrijorari reflecta de fapt neajunsurile politicilor economice promovate de catre Guvern in ultimii doi ani. Cel mai mare risc pentru perioada urmatoare, subliniat si de guvernatorul BNR, il reprezinta cresterea disproportionata a veniturilor salariale in raport cu majorarea productivitatii. Acest dezechilibru poate sa conduca, pe termen lung, la derapaje semnificative.
Majorarea salariilor constituie o necesitate sociala, dar din punct de vedere economic ea trebuie sa fie acompaniata de masuri menite sa asigure cresterea productivitatii si a competitivitatii. Politica salariala actuala este rezultatul slabiciunii Guvernului, care cedeaza usor in fata presiunilor venite din toate partile. Aceasta politica este daunatoare mediului privat, care, in functie de domeniu, poate sau nu poate sa sustina programul de crestere salariala impus in sectorul public. Aparitia unor discrepante intre conditiile de salarizare poate sa genereze nemultumiri si conflicte sociale, care la randul lor pot afecta activitatea agentilor economici. In conditiile in care peste 75% din PIB este format de segmentul privat, o incetinire a acestuia din cauza nemultumirilor sociale poate sa atraga scaderea ritmului de crestere economica.
Un alt risc major este dat de accentuarea deficitului de cont curent. Majoritatea estimarilor sugereaza cresterea deficitului de cont curent pana la 12% din PIB la finalul acestui an. Cresterea deficitelor externe este cu atat mai ingrijoratoare cu cat in anii care urmeaza finantarea lor se va face intr-o proportie tot mai redusa din investitii straine directe. In aceste conditii, majorarea deficitelor externe poate avea efecte negative considerabile asupra procesului de dezinflatie.
Daca adaugam si intarzierea actualilor guvernanti in aplicarea calendarului de aliniere a preturilor administrate, observam ca semnalele transmise de BNR marcheaza de fapt ingrijorarea bancii centrale fata de politicile guvernamentale. Ingrijorarea BNR trebuie interpretata ca un semnal de alarma fata de nevoile imediate ale economiei romanesti si sa constituie un impuls pentru adoptarea unor masuri corespunzatoare.
Procesul de dezinflatie este alimentat in buna masura de aprecierea monedei nationale, ceea ce inseamna ca pe termen lung evolutia incurajatoare din prezent nu este sustenabila. Aprecierea monedei nationale este sustinuta de fluxurile financiare mari care intra in Romania si care sunt plasate la o dobanda de referinta inca mare, desi in scadere. Aceste intrari de capital nu pot fi absorbite de piata autohtona, ceea ce inseamna ca intarirea monedei nationale este vulnerabila.
In absenta unor politici fiscal-bugetare solide, in contextul continuarii reformelor structurale, Banca Nationala nu poate sa faca fata singura riscurilor din ce in ce mai mari care afecteaza economia nationala. Amplificarea acestor amenintari poate sa determine deprecierea monedei nationale si cresterea inflatiei. In aceste conditii, Romania are nevoie de politici salariale guvernamentale prudente, care, impreuna cu politica monetara, sa contribuie la continuarea procesului de dezinflatie si la stabilitatea programului de convergenta.
Mihai Tanasescu este deputat PSD, fost ministru de finante
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
